NATO va consolida apărarea spațiului aerian al flancului estic

Analiză a publicației ARMY TECHNOLOGY (SUA), preluată de Rador:

Pe 15 iunie, la Bruxelles, miniștrii apărării din NATO, dezbătând probleme de descurajare și apărare, în pregătirea viitorului Summit de la Vilnius, din iulie, au confirmat un acord de consolidare a apărării antiaeriene pe flancul estic al NATO.

Unitățile de apărare aeriană de la sol vor începe rotații de-a lungul flancului estic al NATO, pe lângă misiunea de poliție aeriană de lungă durată a NATO. „În acest moment, sistemul spaniol NASAMS este deja desfășurat în Estonia. Cu acest nou model, putem începe, de asemenea, să facem planuri pentru rotațiile ulterioare ale aliaților”, a explicat ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur.

Aliații au convenit, de asemenea, asupra îmbunătățirii capacității NATO de a-și consolida forțele în est prin desfășurarea mai multor echipamente prepoziționate și prin stocuri de arme; prin mai multe capacități desfășurate avansat, inclusiv sisteme integrate de apărare antiaeriană și antirachetă; prin comandă și control consolidate; și prin planuri de apărare îmbunătățite, cu forțe specifice pre-alocate pentru apărarea anumitor aliați.

Aliații NATO asigură apărarea antiaeriană

Potrivit Centrului de Studii Orientale (OSW), aliații cheie din NATO dețin capacități semnificative de apărare antiaeriană. Statele Unite au 60 de baterii Patriot și în prezent produc încă patru. Germania are 12 baterii Patriot, în timp ce Franța are opt baterii SAMP/T și produce încă două, pe lângă patru bateriile Crotale NG. Spania are trei baterii Patriot și patru NASAMS, în timp ce Olanda are patru baterii Patriot și trei NASAMS. Italia deține șase baterii SAMP/T.

Mai multe țări de pe flancul estic al NATO au beneficiat de sprijinul acestor sisteme de apărare antieriană. Din 2022, Polonia a găzduit două baterii americane și trei germane Patriot, în timp ce Slovacia a găzduit două baterii germane, una olandeză și una americană Patriot. Cu toate acestea, Germania a anunțat recent că își va retrage sistemul de rachete Patriot din aceste țări, până la sfârșitul acestui an, invocând dorința de a-și optimiza resursele.

Pe lângă desfășurarea sistemelor Patriot, o baterie franceză SAMP/T este în prezent staționată în România, în timp ce o baterie spaniolă NASAMS funcționează în Letonia. Potrivit OSW, sprijinul actual oferit este doar temporar și nu poate înlocui pe deplin nevoia de capacități independente de apărare aeriană a națiunilor situate la granițele de nord, est și sud-est ale NATO.

NATO Integrated Air and Missile Defence (sistemul integrat de apărare antiaeriană și antirachetă al NATO – IAMD) este un sistem puternic, care permite Alianței să mențină controlul asupra spațiului aerian și să își îndeplinească misiunile în mod eficient în toate situațiile, pe timp de pace, criză sau conflict. Acest sistem are un răspuns prompt, robust, imediat și persistent, oferind capabilitățile necesare pentru a atinge nivelul dorit de control.

În ultimii ani, NATO a făcut progrese semnificative în îmbunătățirea pregătirii și a agilității forțelor sale IAMD. Acest lucru a presupus asigurarea că sunt desfășurate capacitățile corespunzătoare în locațiile corespunzătoare, la momentele adecvate. Adaptarea IAMD este realizată în conformitate cu adaptarea generală a Alianței a posturii sale de descurajare și apărare, care continuă să fie defensivă și proporțională.

Achiziții de sisteme de apărare antiaeriană pe flancul estic al NATO

În cadrul întrevederii, miniștrii Apărării au aprofundat subiectul planurilor regionale de apărare. Dacă vor fi aprobate, aceste măsuri vor marca o tranziție notabilă către strategia Forward Defence (apărare avansată). Potrivit lui Pevkur, este imperativ ca NATO să stabilească planuri regionale, la Vilnius, pentru a se pregăti pentru o potențială agresiune rusă. Întrucât NATO este responsabilă pentru apărarea fiecărui centimetru din teritoriul aliat în cazul unui conflict, Pevkur subliniază importanța practicării strategiilor de apărare pe baza acestor planuri.

În 2017, a fost stabilită o prezență avansată prin formarea a patru grupuri de luptă multinaționale de dimensiunea unui batalion în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Aceste grupuri de luptă au fost conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și, respectiv, Statele Unite. Activitatea aliaților din sud-est a fost în creștere, datorită prezenței bine coordonate pe uscat, pe mare și în aer. Acest lucru a condus la îmbunătățirea conștientizării situației, a interoperabilității și a capacității de reacție în regiune.

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, aliații au luat măsuri prin consolidarea grupurilor de luptă actuale și ajungând la un acord pentru a crea patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Numărul grupurilor de luptă multinaționale a ajuns acum la opt, dublând efectiv numărul de trupe din teren și extinzând prezența avansată a NATO de-a lungul flancului estic al Alianței – de la Marea Baltică în nord, până la Marea Neagră în sud.

În timpul Summit-ului NATO din 2022, desfășurat la Madrid, s-a anunțat că aliații au ajuns la un acord pentru a consolida grupurile de luptă multinaționale, mărindu-le dimensiunea de la nivel de batalion la cel de brigadă, după caz. Aliații au început implementarea unei strategii de desfășurare rapidă a întăririlor, prin sporirea grupurilor de luptă la formațiuni de dimensiunea unei brigăzi. Această mișcare a fost inițiată în mai 2023.

Estonia dorește ca la Vilnius să fie întărit angajamentul de investiții în apărare. Această mișcare vine într-un moment în care situația de securitate este deosebit de dificilă, iar multe țări europene au donat deja o parte semnificativă din armele și munițiile lor Ucrainei.

Pe lângă planurile regionale, Estonia încearcă să-și consolideze apărarea prin această investiție mai ambițioasă. Estonia solicită implementarea imediată a unui obiectiv de cheltuieli de apărare de 2% din PIB pentru toți aliații, cu obiectivul de a atinge 2,5% pe termen lung.

Capacitățile de apărare antiaeriană ale statelor baltice sunt limitate, bazându-se pe sisteme de rachete și artilerie cu rază foarte scurtă. În prezent, singura țară dotată cu capacități de apărare cu rază scurtă de acțiune este Lituania. În 2016, Lituania a achiziționat un sistem NASAMS, pe care îl folosește din 2020. După invazia rusă în Ucraina în 2022, cele trei state baltice și-au intensificat programele de modernizare (militară).

Într-o serie de achiziții recente, Estonia și Letonia și-au îmbunătățit capacitățile militare prin achiziționarea de sisteme avansate de apărare antirachetă. Estonia a achiziționat, în septembrie 2022, sistemul Piorun MANPADS, în timp ce Letonia a achiziționat suplimentar, în noiembrie, sistemul RBS 70NG.

La sfârșitul lunii iunie 2022, miniștrii Apărării din Letonia și Estonia au semnat o scrisoare de intenție pentru achiziția în comun de sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune, pentru a obține cel puțin patru baterii. Lituania are în vedere includerea unor lansatoare suplimentare la bateriile sale NASAMS (Norwegian Advanced Surface-to-Air Missile System). Potrivit OSW, niciuna dintre țările din regiune nu deține în prezent sisteme de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune și nici nu are planuri de a achiziționa astfel de sisteme.

Structura și viitorul apărării aeriene baltice

Constrângerile bugetare împiedică statele baltice să construiască un sistem de apărare antiaeriană și antirachetă cu mai multe straturi. Potrivit OSW, sistemele actuale oferă doar o protecție limitată pentru unitățile militare și nu reușesc să salveze infrastructura crucială și zonele dens populate. Potențiala achiziție și extinderea de către Letonia și Estonia a sistemelor cu rază scurtă de acțiune ar putea oferi o acoperire parțială pentru trupele lor și ar putea proteja împrejurimile capitalelor lor.

Numărul limitat de baterii disponibile reprezintă o provocare semnificativă, deoarece nu este fezabilă protejarea atât a infrastructurii critice, cât și a forțelor armate. Este de așteptat ca această situație să creeze dileme strategice. Deciziile privind tipul de sistem cu rază scurtă care să fie achiziționat sunt încă în așteptare la Riga și la Tallinn.

Cu toate acestea, NASAMS este în prezent principalul candidat datorită utilizării sale de către alte națiuni din zona baltică și nordică. Sistemul NASAMS este echipat cu rachete aer-aer AIM-120 AMRAAM utilizate pe scară largă, care sunt deja stocate de diferite țări membre NATO. În cazul unui conflict, acest lucru le-ar permite aliaților să furnizeze rapid capacități.

Zece țări europene, între care Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Ungaria, Letonia, Lituania, Norvegia, România și Slovacia au devenit recent membre ale European Sky Shield Initiative (ESSI), lansată de Germania.

Potrivit OSW, există un sentiment din ce în ce mai pronunțat în rândul oficialilor din apărare că achizițiile comune de componente specifice ale sistemelor de apărare antiaeriană ar putea fi o oportunitate reciproc avantajoasă pentru mai multe țări. Această abordare ar putea duce la economii la costuri, asigurând totodată că nevoile unice ale fiecărei țări, planurile de modernizare și capacitățile financiare sunt luate în considerare.

În ianuarie 2023, guvernul suedez a făcut un anunț privind participarea sa la o anumită inițiativă. În ciuda eforturilor țării de a-și îmbunătăți capacitățile de apărare antiaeriană, cum ar fi colaborarea cu Germania pentru IRIS-T SLS, a fost luată decizia de a se alătura inițiativei (germane). Cu toate acestea, este incert dacă țara se va angaja în achiziții colective de sisteme individuale.

Aderarea potențială a Poloniei la ESSI ar putea duce la o decelerare notabilă a proiectelor în derulare, dată fiind colaborarea sa industrială substanțială cu SUA (Patriot) și Marea Britanie (CAMM).

Este puțin probabil ca țările care s-au înscris în proiectul inițiat de germani să-și exprime interesul față de sistemele care pot contracara rachetele balistice dincolo de atmosfera Pământului (cum ar fi THAAD/Arrow-3/SM-3). Acest lucru se datorează cerințelor presante în dezvoltarea apărării antiaeriene și antirachetă cu rază scurtă și medie de acțiune.

Statele Unite și-au echipat sistemul Aegis Ashore cu rachete SM-3, care oferă o capacitate avansată. Acest sistem a fost deja instalat la Deveselu, România, și este operațional din 2016. În plus, este programat să fie instalat la Redzikowo, Polonia, în 2023. (Autor: Andrew Salerno-Garthwaite / Traducerea: Cristina Zaharia)