G4Media.ro

Negocierile cu British Museum pentru Frizele Parthenonului „nu sunt uşoare”, recunosc autorităţile…

Sursa foto: Wikimedia Commons - Elgin Collection / Jastrow

Negocierile cu British Museum pentru Frizele Parthenonului „nu sunt uşoare”, recunosc autorităţile de la Atena

Negocierile „în curs de desfăşurare” dintre Atena şi British Museum pentru întoarcerea Frizelor Parthenonului în Grecia „nu sunt uşoare”, a admis luni purtătorul de cuvânt al guvernului elen, Yiannis Oikonomou, potrivit AFP, citat de Agerpres.

„Am parcurs un drum lung, s-au făcut paşi (înainte) şi eforturile continuă. Negocierile nu sunt uşoare”, a afirmat el în cadrul unui briefing de presă, fără a da detalii concrete despre conţinutul acestora.

Presa greacă a fost în agitaţie de la publicarea, săptămâna trecută, în presa britanică a informaţiei potrivit căreia celebrul muzeu londonez finalizează un acord cu autorităţile greceşti pentru a permite întoarcerea Frizelor Parthenonului la Atena.

Potrivit cotidianului britanic The Telegraph, restituirea acestor comori antice ar urma să se facă în cadrul unui „schimb cultural”, ce ar permite evitarea unei legi din Marea Britanie care nu permite ca muzeul londonez să îşi dezmembreze colecţia.

„Am declarat deja public că încercăm în mod activ să găsim un nou parteneriat privind Frizele Parthenonului cu prietenii noştri din Grecia, iar acum, când intrăm într-un nou an, discuţiile sunt în curs de desfăşurare”, declarase pentru AFP un purtător de cuvânt de la British Museum.

De la începutul secolului al XX-lea, Grecia solicită în mod oficial – dar fără succes – restituirea unei frize de 75 de metri desprinsă din templul Parthenon, precum şi a uneia dintre celebrele cariatide provenind din Erechtheion, un mic templu din Antichitate aflat, de asemenea, pe Acropola din Atena, ambele piese fiind deţinute de British Museum.

Londra afirmă că sculpturile au fost „achiziţionate legal” în 1802 de diplomatul britanic Thomas Bruce, al şaptelea conte de Elgin, care le-a vândut apoi către British Museum. Grecia susţine însă că operele de artă au făcut obiectul „unui furt” atunci când ţara se afla încă sub ocupaţie otomană.

Or, acordul negociat între British Museum şi Grecia ar fi, potrivit surselor citate de The Telegraph, un acord de împrumut pentru ca frizele să ajungă rapid în Grecia. Acest „gest” nu ar pune însă capăt disputei, autorităţile din Atena dând de înţeles că vor continua să ceară restituirea totală a artefactelor antice.

„Obiectivul este întoarcerea lor definitivă”, a insistat Oikonomou.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. Juridic, la 1802 Grecia nu exista ca stat, teritoriul sau fiind sub administratie otomana.

    • Hai să fim toți proști, ca tine.

    • Da, Marcel, situatiile trebuiesc judecate raportandu-ne la momentul de atunci, nu cu criteriile corect politice de acum. Lordul X l-a tras in piept pe Sultan, greci nu aveau nimic de zis. Poate ca sarlatania aia a salvat niste comori ale culturii. Nu zic ca trebuie sa ramana pe veci in proprietatea BM. Dar trebuie sa fim constienti ca rezultatul a fost pozitiv pentru conservarea relicvelor istoriei universale. Vezi ce comori s-au distrus pentru totdeauna in Orient acolo unde vanatorii de comori din Occident nu au „jecmanit”. Trebuie sa vezi partea plina a paharului, oricat de mica ar fi.