Neonazistul Breivik, care a ucis 77 de persoane, dă din nou în judecată statul norvegian pentru a protesta împotriva regimului de izolare / Avocat: El este de acum dependent de antidepresivul Prozac pentru a suporta zilele de închisoare

Neonazistul norvegian Anders Behring Breivik, care a ucis 77 de persoane în anul 2011, atacă din nou în justiţie statul norvegian pentru a protesta împotriva izolării sale carcerale, din cauza căreia, potrivit avocatului său, ar fi devenit ‘suicidar’ şi dependent de antidepresive, notează luni AFP, citată de Agerpres.

Ras în cap şi purtând costum şi cravată închise la culoare, Breivik, spre deosebire de apariţiile sale publice anterioare, s-a abţinut de la orice provocare la sosirea în sala de sport a închisorii din Ringerike unde luni s-a deschis procesul care va dura cinci zile.

Închis singur într-o zonă de înaltă securitate, extremistul în vârstă de 44 de ani reclamă că menţinerea sa în izolare deja de 11 ani încalcă articolul 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care interzice ‘pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante’.

La 22 iulie 2011, Breivik a detonat mai întâi o bombă în apropierea sediului guvernului la Oslo, făcând opt victime, după care a ucis alte 69 de persoane, în majoritate adolescenţi, deschizând focul asupra unei tabere de vară a Tineretului laburist pe insula Utoya.

În 2012 a fost condamnat la pedeapsa maximă prevăzută atunci în lege, adică 21 ani de detenţie cu posibilitate de prelungire.

În documentele de procedură ale procesului actual, avocatul său Oystein Storrvik scrie că ‘lunga perioadă de izolare (…) se traduce acum prin afectări (psihologice) pentru Breivik, inclusiv faptul că acum este suicidar’.

‘El este de acum dependent de antidepresivul Prozac pentru a suporta zilele de închisoare’, spune avocatul, potrivit căruia Breivik nu are contacte decât cu alţi doi deţinuţi, pe care îi vede o oră din două în două săptămâni şi sub strictă supraveghere, şi cu personalul penitenciarului.

Invocând un alt articol al Convenţiei care garantează dreptul la corespondenţă, extremistul de dreapta mai reclamă o reducere a filtrării corespondenţei sale cu lumea exterioară.

El a atacat deja în 2016 în justiţie statul din aceleaşi două motive şi, spre surprinderea generală, a obţinut câştig parţial de cauză în primă instanţă. Ulterior, însă, curtea de apel a invalidat decizia, iar CEDO i-a respins plângerea ca ‘inadmisibilă’ în 2018.

În închisoarea din Ringerike situată pe malul lacului pe care se află Utoya, Breivik dispune, pe două etaje, de mai multe încăperi care fac oficiul de bucătărie, salon TV cu consolă de jocuri sau sală echipată cu echipamente de fitness, şi în care autorităţile penitenciare au plasat chiar şi trei papagali pentru a-i satisface dorinţa de a avea un animal de companie, potrivit agenţiei norvegiene NTB.

Sistemul penitenciar norvegian acordă în mod tradiţional un loc important reabilitării deţinuţilor.

Breivik beneficiază ‘de o ofertă foarte completă’ (bucătărie, jocuri, plimbări, baschet…) şi ‘nu există niciun indiciu că suferă de probleme fizice sau mintale din cauza condiţiilor de detenţie’, argumentează avocatul statului, Andreas Hjetland.

El precizează că ‘Breivik s-a arătat până acum puţin receptiv la munca de reabilitare’. ‘Este, prin urmare, dificil de imaginat ce ameliorări semnificative ale condiţiilor de detenţie sunt posibile şi justificabile pe termen scurt’, adaugă reprezentantul statului.

Apariţiile publice anterioare ale lui Breivik au fost însoţite în general de gesturi sau declaraţii provocatoare (salut hitlerist, afişe militante, tirade cu caracter ideologic) trăite dureros de familiile victimelor şi de supravieţuitori.

Tribunalul din Oslo a interzis transmisia mărturiei pe care Breivik o va depune marţi după-amiază.

‘Ar exista un pericol real ca mărturia lui Breivik să fie deturnată (…) pentru a se concentra pe mesajul său ideologic’, a apreciat judecătoarea Birgitte Kolrud.