New York Times: Exploziile din Crimeea sunt opera unei unități ucrainene de elită care operează în spatele liniei frontului

Analiză The New York Times:

Președintele Vladimir Putin și-a făcut din cucerirea peninsulei de către Rusia un obiectiv central al guvernării sale care durează de 22 de ani, dar, recent, o serie de atacuri ”discrete” ale forțelor ucrainene au pus la încercare securitatea regiunii.

Vase rusești de război patrulează coastele Crimeii, iar avioanele militare rusești își iau zborul din peninsula care, în cei opt ani care s-au scurs de la ocuparea ei, s-a transformat într-o fortăreață. Președintele Vladimir V. Putin a spus că Peninsula Crimeea este un „loc sacru”, „pământul sfânt al Rusiei”, iar unul dintre consilierii săi a avertizat că, dacă peninsula va fi atacată, Ucraina va avea de suportat „Judecata de Apoi”.

Dar, în ultima vreme, Ucraina a dejucat planurile Kremlinului. Marți, mari explozii au zguduit un arsenal rusesc din Crimeea, acțiunea înscriindu-se într-o serie de atacuri ‚discrete’ asupra peninsulei din Marea Neagră pe care Putin a anexat-o ilegal în 2014 și care acum este folosită drept un teatru vital de operațiuni în cadrul invaziei ruse.

Un înalt oficial ucrainean, care însă a dorit să își păstreze anonimatul pentru a discuta despre toate aceste operațiuni, a declarat că exploziile sunt opera unei unități ucrainene de elită care operează în spatele liniei frontului. Într-o declarație a Ministerului rus al Apărării se afirmă că episodul reprezintă o „acțiune de sabotaj” – o recunoaștere destul de clară a faptului că războiul se extinde spre ceea ce, în opinia Kremlinului, ar însemna teritoriul rusesc.

Atacurile din Crimeea scot în evidență tacticile armate tot mai agresive ale Ucrainei, în timp ce guvernul de la Kiev se bazează pe o gamă largă de arme occidentale și pe forțe speciale ca să pătrundă adânc în spatele frontului, să perturbe liniile de aprovizionare rusești și să contracareze avantajele Rusiei de ordin material. Totodată, atacurile îi creează lui Putin tot mai multe probleme – securitatea Crimeii fiind obiectivul-cheie al acțiunilor militare rusești – , dar și probleme legate de prestanța politică a lui Putin la el în țară.

Nicio altă acțiune a lui Putin, pe care a luat-o în cei 22 de ani de guvernare, nu le-a provocat rușilor o euforie atât de mare în sprijinul Kremlinului ca anexarea Crimeii, încheiată în general fără vărsare de sânge – o acțiune care i-a cimentat imaginea de lider care dorește să reimpună Rusia ca mare putere.

Iar înaintea invadării Ucrainei de iarna trecută, Crimeea a fost cea pe care Putin a tot invocat-o drept un loc a cărui securitate existențială este amenințată de Ucraina, el avertizând că o acțiune a Ucrainei sprijinită de Occident, vizând recucerirea prin forță a peninsulei, ar putea provoca un război direct între Rusia și NATO.

Până în această lună, Crimeea părea bine protejată în fața atacurilor ucrainene. Nici măcar cele mai perfecționate sisteme armate ale Ucrainei nu au o rază de acțiune prin care să poată ținti obiective de acolo, iar avioanele ucrainene nu pot străpunge apărarea aeriană rusească din peninsulă.

În ultimele săptămâni, pe teritoriul peninsulei s-au semnalat explozii repetate. Iar pe data de 31 iulie, Rusia a contramandat serbările cu ocazia Zilei Marinei programate în portul Sevastopol, din Crimeea, după ce atacul unei drone s-a soldat cu rănirea a șase persoane. În cursul atacului de marți, cel puțin doi civili au fost răniți și, potrivit unor declarații ale oficialilor ruși, în urma mai multor explozii, cablurile electrice, semafoarele și o serie de imobile din satul Maiskoie au fost afectate. Cel puțin 3000 de oameni au fost evacuați din zonă, iar localnicii din Crimeea spun că autoritățile locale au emis un cod galben de pericol terorist, percheziționându-i pe oamenii care intrau în parcuri sau în instituții publice.

Liderii ucraineni nu și-au asumat public responsabilitatea pentru niciuna dintre exploziile recente, păstrându-și politica oficială de ambiguitate în privința atacurilor lansate departe de liniile frontului. Dar președintele Volodimir Zelenski și unul dintre consilierii săi, Mihailo Podoliak, au părut să facă o anume aluzie la implicarea Ucrainei.

„Reamintim: Crimeea unei țări normale înseamnă Marea Neagră, munți, recreere și turism, dar Crimeea ocupată de ruși înseamnă explozia unor depozite și un mare pericol de moarte pentru ocupanți și pentru hoți”, a scris Podoliak pe Twitter. „Demilitarizarea în acțiune”.

Zelenski i-a lăudat pe cei care ajută serviciile ucrainene de informații și forțele speciale, sfătuindu-i pe civilii aflați în teritoriile ocupate de ruși să stea departe de aparatura militară rusească. „Motivele exploziilor de pe teritoriul ocupat pot fi diverse, foarte diverse”, a spus el, „dar toate au drept scop slăbirea armatei ruse”.

Marți, două explozii semnalate în Melitopol, un oraș ocupat, au scos din emisie transmisiunile unui post de televiziune pro-Kremlin, potrivit declarațiilor lui Ivan Federov, primarul ucrainean demis al orașului. Amănunte legate de aceste explozii nu au putut fi confirmate de surse independente și nu s-a putut afla imediat cine au fost autorii, dar Federov a subliniat că opoziția în fața autorităților impuse de ruși va continua. “Oamenii din Melitopol țin piept, iar forțele de rezistență înlătură tot ce a impus regimul susținut de Kremlin”, a spus el. (Traducerea: Alexandru Danga)