Nicolae Ciucă, primul discurs de prezidențiabil: propune un nou proiect de țară: ”Scurtătura spre viitor” / Ciucă vrea redefinirea ideologică a PNL și cere un nou program politic / Acuzat de plagiat și de ascensiune politică fără merite politice, Ciucă promite ”o ordine valorică adecvată”

Nicolae Ciucă, președintele PNL, a susținut vineri la Sighetu Marmației un discurs programatic în fața liberalilor, vorbind despre schimbări doctrinare și un proiect de țară. E primul discurs cu caracter prezidențiabil al lui Ciucă, cu jumătate de an înainte de a-și pierde poziția de premier în favoare PSD la rotativa din luna mai 2023.

Ciucă a propus ca program de țară ”o scurtătură spre viitor”. În opinia sa, România trebuie să o ia pe scurtătură ca să ajungă țările din Occident.

În mod paradoxal, Ciucă critică chiar unul dintre programele emblematice ale PNL, construirea de noi conducte de gaze în sate și comune: ”Noi vorbim despre extinderea rețelei de gaz, în timp ce lumea merge deja în altă direcție, imaginând noi resurse de energie. Facem evaluările elevilor prin scrierea cu pixul, în timp ce sistemele de educație din alte țări au trecut deja de mult la platforme virtuale”.

Președintele PNL susține că ”scurtătura spre viitor” înseamnă că ”trebuie să construim autostrăzi digitale în paralel cu cele rutiere, iar liantul trebuie sa fie dezvoltarea cercetării și inovării in toate domeniile”.

Premierul Ciucă, care nu mai departe de 2018 declara ”niciodată nu voi face politică”, a cerut în discursul său de la Sighetu Marmației o redefinire ideologică a PNL: ”Intenționez ca la viitorul Consiliu Național să propun partidului constituirea unui grup de lucru care să fundamenteze un nou program politic (…) Liberalismul economic al secolelor 19 și 20 nu mai poate oferi soluții adecvate pentru actualul context. De exemplu, statul minimal nu mai poate fi o soluție de actualitate pentru conjunctura actuală”.

Șeful PNL a declarat că ”este frământat de o chestiune: cum devine PNL un element decisiv, un factor al schimbării către o societate bazată pe o ordine valorică adecvată?”

Deși este acuzat că și-a plagiat teza de doctorat, iar asensiunea sa politică nu se datorează performanțelor politice, ci exclusiv susținerii de către sistemul de putere din jurul președintelui Klaus Iohannis, Ciucă a făcut referire pe larg în discursul său la impostură, incompetență și hoție, susținând că va milita pentru restaurarea scării valorilor în societate:

”Tema ordinii valorice este una foarte importantă deoarece ea afectează toate țesuturile sociale și poate fi o piedică în dezvoltarea noastră ca societate. Atunci când competența e înlocuită cu incompetența, integritatea cu hoția, responsabilitatea și pragmatismul cu demagogia, politicile publice cu populismul se produce o inversare de valori. Lumea simte degradarea ordinii valorice. Iată de ce, una din direcțiile de acțiune va fi să generăm ideea unei societăți care să proiecteze o ordine valorică adecvată”, a spus Ciucă.

Citește mai jos discursul lui Nicolae Ciucă la Școala Politică “Gheorghe I. Brătianu” de la Sighetu Marmației:

Venim în fiecare an la Sighet pentru a reflecta la valori, tradiții, la trecut, dar, în același timp, pentru a reflecta la viitor, la ceea ce a avem de făcut într-o lume în schimbare. Ne-am recules astăzi la Memorialul de la Sighet și la Cimitirul Săracilor

Știm cine au fost cei uciși aici, la Sighet, prin înfometare și rele tratamente, îngropați de-a valma, necreștinește. Știm că aceste orori au fost săvârșite de un regim totalitar ateu impus de ocupația Rusiei sovietice. Știm că aici au fost aduși spre exterminare liderii legitimi ai țării, unii reprezentând PNL, alții PNȚ. Tot aici au fost închiși patrioții care contribuiseră la Întregirea României de la 1918 și care mai erau în viață la acea dată.

La Sighet s-a urmărit planificat, așadar, exterminarea acelora care au întregit țara, care au plasat-o, fără ezitare, alături de aliații occidentali tradiționali ai României. Aici s-a plănuit exterminarea celor care au fost, fără ezitare, întotdeauna, de partea democrației în vremuri tulburi în care dădeau în clocot curentele totalitare ce erau la modă la acea vreme.

Memoria Sighetului trebuie să rămână mereu în conștiința noastră si trebuie sa transmitem această memorie din generație în generație. Spun asta, pentru că pe acest fundal al presiunii informaționale, memoria socială tinde să devină una extrem de scurtă. Uităm de sacrificiile care s-au făcut pentru democrație, uităm de valori, uităm de lecțiile de demnitate și verticalitate oferite de înaintașii noștri. Nu avem dreptul la această uitare.

Această școală politică anuală organizată de Tineretul Național Liberal reprezintă, de aceea, un important moment de educație și reflecție. În același timp, pe cunoașterea istoriei trebuie să se fundamenteze și acțiunea prezentă, și acțiunea viitoare a PNL.

Consider că PNL ca moștenitor de drept a acestor tradiții are de înfruntat trei mari provocări:

Prima provocare ține de gestionarea crizei și schimbările unui mediu internațional marcat de incertitudine. Vedem cum un război declanșat de Federația Rusă în Ucraina, țară vecină, aici la granita judetului Maramures și unde tocmai am fost, sa putem sa facilitam atat de pe plan local cat si la nivel national sa sprijinim aceasta tara a pus la îndoială nu doar sistemul de relații internaționale de până acum, dar a aruncat în aer economia mondială. PNL a înțeles să-și asume în acest context internațional complicat un comportament care să fie responsabil cu interesul românilor și al României.

Răspunsul nostru la această situație economică, socială și internațională complicată a fost dat sub forma creării unei mari Coaliții stânga- dreapta, care să ofere suportul unei guvernări stabile și eficiente. Știu că această soluție a fost și rămâne controversată, că sunt discuții privind identitatea noastră și șansele electorale a alegerilor din anul 2024. Dar trebuie să înțelegem cu toții că ar fi fost greu să guvernăm România într-un mediu politic profund conflictual, predispus la populism și orientat exclusiv electoral. De aceea, atitudinea noastră este una de responsabilitate și corectitudine. Încercând să punem pe primul plan interesul țării, ne abținem să provocăm momente conflictuale, să răspundem provocărilor sau să generăm rupturi. Avem înainte un an în care datorită fluidității mediului economic și politic international trebuie să procedăm extrem de prudent, ferind țara de derapaje. Sunt convins că la viitoarele alegeri oamenii vor aprecia această conduită responsabilă, decât pe aceea care, din goana după puncte electorale, promovează abordări populiste sau face promisiuni lipsite de realism.

În fața acestei crize nu există răspunsuri sau soluții miracol. Și nici nu putem mulțumi pe toată lumea. În acest an au existat, fără îndoială, și greșeli si ezitări, iar uneori trebuie sa recunosatem ca am avut si rateuri. Însă trebuie să ne uităm la întreg parcursul și la rezultatul de ansamblu, care ne dă motive să abordăm cu un optimism moderat următoarea perioadă, dacă vom da în continuare dovadă de responsabilitate și seriozitate.

A doua mare provocare ține de felul în care vedem noi viitorul și soluțiile pentru acest viitor. PNL are datoria să definească pe termen mediu și lung modul în care trebuie să arate România, care sunt restanțele economice, politice și instituționale la 30 de ani de la Revoluție, respectiv ce obiective ne propunem pentru a le depăși. Această abordare are și o componentă ideologică. Trebuie să redefinim un liberalism adaptat acestor provocări, care să fie capabil să producă un proiect și o viziune asupra viitorului României.

Sunt voci care spun că României îi lipsește în acest moment un proiect de țară, așa cum a fost integrare în NATO și Uniunea Europeană în primele două decenii de după Revoluție. Un asemenea proiect ar fi fost și greu de definit într-un mediu politic profund conflictual, fără un dialog între principalii actori, cu cicluri electorale frecvente, care a impus o permanentă atmosferă de campanie.

Poate că este momentul să reluăm ideea unei dezbateri naționale în jurul proiectului de țară, iar Partidul Național Liberal să fie catalizatorul unei asemenea dezbateri, care să definească și să ierarhizeze problemele cu care se confruntă România și să încerce să găsească răspunsuri.

În opinia mea, România are nevoie mai mult decât de modernizare. Are nevoie să ardă anumite etape. Acest adevărat salt trebuie să pornească de la ideea că nu doar societatea noastră s-a schimbat, dar și că lumea se transformă în fiecare zi, iar noi nu am ținut mereu pasul cu viteza în care omenirea merge înainte. Decalajele aici sunt evidente – noi încă mai vorbim despre construcția de autostrăzi rutiere, în timp ce statele avansate investesc astăzi deja în transport electric.

Noi vorbim despre extinderea rețelei de gaz, în timp ce lumea merge deja în altă direcție, imaginând noi resurse de energie. Facem evaluările elevilor prin scrierea cu pixul, în timp ce sistemele de educație din alte țări au trecut deja de mult la platforme virtuale.

Așadar, în definirea proiectului pentru viitor, trebuie să răspundem onest la două întrebări. Prima – Care e distanța dintre noi și statele avansate? Cea de-a doua – Ce soluție alegem pentru a elimina această distanță? Am văzut anumite studii care spun că România se află cu 40 de ani, respectiv cu două generații în urma nucleului dezvoltat al Uniunii Europene, și cu 20 de ani în urma mediei europene. Deși din anii 2000 încoace România a recuperat puternic din punct de vedere economic întârzierea față de restul Europei, pierdem încetul cu încetul pasul în privința educației și urbanizării. Cu alte cuvinte, noi suntem acum acolo unde erau vest-europenii la sfârșitul anilor “90. Dacă nu generăm o ruptură de ritm, o altă perspectivă, o altă abordare, recuperarea decalajului de dezvoltare va deveni cu adevărat problematică.

Acesta este, cred, punctul de plecare în dezbaterea națională pe care trebuie să o generăm. Eu cred că proiectul nostru de țară sau cum vom vrea să-l numim trebuie să fie o scurtătură spre viitor, un accelerator al dezvoltării României.

Trebuie sa implementam și sa permanentizăm proiectul România Educată și avem nevoie sa vedem acest proiect nu doar din prisma sistemului de învățământ, ci tot ceea ce poate si trebuie sa contribuie la educația unei națiuni. Trebuie sa reformăm sistemul de sănătate și sa ii asiguram sustenabilitate și modernizarea la nivelul standardelor tehnologice medicale din țările dezvoltate. Pentru o economie sustenabilă și durabilă trebuie sa susținem mediul antreprenorial și sa-i asiguram infrastructura.

Trebuie să construim autostrăzi digitale în paralel cu cele rutiere, iar liantul trebuie sa fie dezvoltarea cercetării și inovării in toate domeniile. Acesta este drumul pe care trebuie să mergem în următorii ani.

Și ideologia noastră trebuie să se adapteze acestor provocări și obiectivelor de țară. Cu alte cuvinte trebuie să reinventăm liberalismul pentru această etapă de evoluție istorică. Și aici avem un mare avantaj, deoarece liberalismul s-a dovedit a fi cel mai permeabil la adaptare, chiar dacă fundamentul valoric care ne definește ideologic și care ține de individ, libertate, democrație a rămas unul constant. Mai mult, pe măsură ce lumea se polarizează, este tot mai evident că lumea prosperă, respectiv statele avansate se fundamentează pe aceste valori. Ceea ce se schimbă, iar PNL trebuie să preia și să-și asume această schimbare, sunt metodele și politicile de natură liberală. Acestea trebuie să fie mereu readaptate la contextul prin care trecem.

Liberalismul economic al secolelor 19 și 20 nu mai poate oferi soluții adecvate pentru actualul context. De exemplu, statul minimal nu mai poate fi o soluție de actualitate pentru conjunctura actuală. Pe de altă parte, nici intervenționismul sau supra-reglementarea cerută de stânga politică nu poate să fie o soluție la adaptare.

Este necesar, așadar, să venim cu soluții și răspunsuri liberale la actuala conjunctură politică și economică internațională. Avem obligația și chiar misiunea să insistăm pe acest set de soluții ale liberalismului în contextul în care dihotomia stânga-dreapta a rămas specifică secolului trecut, iar pe agendă au apărut noi teme de dezbatere politică, cum ar fi cele legate de valori – valori conservatoare vs. valori liberale, democrație vs. suveranism sau de raportul dintre suveranitate și integrare.

Nu trebuie să ne fie frică de dezbaterea doctrinară. Până la urmă, doctrinele politice se validează în raport cu realitățile.Dacă analizam și ceea ce oferă astăzi stânga politică, inclusiv PSD, putem că vedea ca au rămas, practic in aceiași abordare învechită, care se definește prin diverse tipuri de ajutoare oferite unor categorii sociale. Este nevoie de modernizare a doctrinelor politice și adaptare la realitățile curente si evoluția viitoare a societății.

Înțelegem de aici că nici liberalismul nu poate abandona categoriile defavorizate și vedeți că PNL susține diverse inițiative în acest sens. Pe de altă parte, PNL mizează pe politicile de dezvoltare, care să crească veniturile cetățenilor și, implicit, ale bugetului public, care să poată susține măsurile sociale.

Trebuie să înțelegem și să ne asumăm un lucru fundamental: ne adresăm unei Românii care s-a schimbat din punct de vedere demografic, al studiilor, al generațiilor, al obiceiurilor de consum și ca mod de a privi asupra viitorului. Dacă nu ținem cont de această realitate, riscăm să eșuăm – ca societate și ca economie.

Întrebarea de căpătâi este, așadar: care este acel mix de politici care poate să asigure, pe de o parte echilibrul societății, iar pe de altă parte dinamismul ei? Sau, cu alte cuvinte, ce poate face statul în materie de alocare a resurselor și cum trebuie să se concentreze pe încurajarea unor zone dinamice, care produc resurse?

Intenționez ca la viitorul Consiliu Național să propun partidului constituirea unui grup de lucru care să fundamenteze un nou program politic, care să încerce să dea răspunsuri întrebărilor pe care le-am formulat anterior.

Și în fine, mă mai frământă o chestiune: cum devine PNL un element decisiv, un factor al schimbării către o societate bazată pe o ordine valorică adecvată? Tema ordinii valorice este una foarte importantă deoarece ea afectează toate țesuturile sociale și poate fi o piedică în dezvoltarea noastră ca societate. Atunci când competența e înlocuită cu incompetența, integritatea cu hoția, responsabilitatea și pragmatismul cu demagogia, politicile publice cu populismul se produce o inversare de valori. Lumea simte degradarea ordinii valorice. Iată de ce, una din direcțiile de acțiune va fi să generăm ideea unei societăți care să proiecteze o ordine valorică adecvată.

A treia provocare despre care făceam referire la începutul intervenției mele ne privește, așa cum menșiona și domnul Secretar General, pe noi înșine. Ca să schimbăm societatea trebuie să ne schimbăm pe noi, ca partid și ca mod de funcționare. Avem nevoie de acest proces de reflecție și de introspecție pentru a vedea dacă putem oferi un model de practici politice sau, dimpotrivă, oferim contra-modele de conduită.

Voi cei din sală sunteți oameni tineri. Și ar trebui să vă puneți această întrebare – ce așteptări aveți voi de la politică și ce așteaptă societatea de la voi? Trebuie să înțelegem că tentația populismului va exista mereu, dar publicul devine sub impactul noilor tehnologii mai critic, mai nerăbdător, mai radical. Iar asta impune de la noi, ca politicieni și ca partid, o serie de rigori, de pregătire și de conduită.

Tot ce s-a întâmplat în ultimii ani, a scos în evidență și o anumită criză a leadership-ului și a elitelor politice. Nu doar în România, ci și in alte țări. Reconstrucția elitei politice liberale românești este o misiune pe care trebuie să ne-o asumăm ca partid, mi-o asum ca lider de partid. De aceea îmi doresc să particip la cât mai multe acțiuni ale TNL. De aceea îmi doresc ca acțiunile voastre să aibă consistență și, pe cât posibil, stil politic. Voi trebuie să fiți o elită nu în sens administrativ, ci mai ales în sens valoric, de competență și conduită.

Mă bucur că administrația liberală a județului Maramureș a înțeles foarte bine acest lucru. Ieri, menționam că Ionel Bogdan a fost și este cel mai tânăr președinte de Consiliu Județean. Nu este cel mai tânăr președinte de organizație, pentru că Adrian Cozma de la Satu Mare este de aceeași vârstă cu el.

Ca atare, faptul că la nivelul administrației județene lucrurile au început să se miște în direcția bună, că există determinare și energie de a aduce cât mai multe proiecte de dezvoltare în comunităților Maramureșene, este o cale de urmat pentru toți tinerii liberali și, mai ales pentru cei care vor să facă o carieră politică lungă. Aceasta este, din pounctul meu de vedere, gândirea care trebuie să ne anime obiectivul succesului din 2024.

În viziunea mea, aceștia sunt în viziunea mea parametrii cu care intrăm într-o perioadă în care va trebui să îmbinăm guvernarea, gestionarea crizei, dezvoltarea și pregătirea viitoarelor alegeri. Vreau să fie cât se poate de clar – la viitoarele alegeri vom intra pe picioarele noastre. Nu ne vom baza pe alții, ne vom baza pe noi înșine.

Succesul depinde numai de noi, în sensul că înțelegem ce avem de făcut, ne adaptăm la schimbare din mers, venim cu idei noi, inclusiv de a produce schimbările necesare pentru a putea să ne atingem obiectivul politic.

Noi trebuie să demonstrăm că suntem cei mai buni. Noi trebuie să demonstrăm că menținem o relație corectă în Coaliție, dar, în același timp, trebuie să demonstrăm propria noastră performață.

Așadar, competiția cu PSD nu se dă cu intensitatea decibelilor, se dă prin practica noastră de guvernare se dă prin echilibru, se dă prin acțiunile noastre concrete.

Prin prezența noastră la guvernare, prin acțiunile pe care le susținem, noi ne adresăm societății românești în ansamblu, iar militanții noștri mai radicali trebuie să înțeleagă această opțiune, mai ales în contextul dificil prin care trecem.

În încheiere, doresc să fac un apel simplu, un apel de a privi cu optimism, optimismul acela moderat, așezat, echilibrat spre viitor și să avem avem încrederă că ”Prin noi înșine” este mai valabil ca oricând!