Nicolae Ștefănuță, europarlamentar USR: România are nevoie de un organ instituțional tip CSAT pe tema Green Deal, de un plan revizuit pe energie și schimbare / Ce măsuri ar trebui luate în perioada următoare pentru trecerea la o economie verde și care sunt marile riscuri

Europarlamentarul USR, Nicolae Ștefanuță, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că România are nevoie de un organ instituțional de tip CSAT pe tema Green Deal care să stabilească impactul schimbărilor climatice la noi și impactul investițional, câți bani va trebui să cheltuiască România și cât poate lua de la UE. ”Fondurile alocate sunt condiționate de anumite criterii, printre care elaborarea unui plan național pe energie și schimbări, de care depinde și planul teritorial pe tranziție echitabilă pentru zonele carbonifere din România. România trebuie să vină în perioada următoare cu un plan revizuit pe energie și schimbare”, a explicat Ștefănuță în interviul pentru G4Media.ro.

Rep: Ce măsuri veți susține, în calitate de europarlamentar USR, pentru ca România să fie cât mai puțin afectată de Green Deal sau mai bine zis să aibă cât mai mult de câștigat?

Nicolae Ștefănuță: Poate că este natural ca în fața unei strategii de o asemenea anvergură să existe scepticism și teamă, însă eu am o viziune prin care România să câștige de pe urma Pactului Ecologic European.

Pactul vizează criza majoră în care am intrat și care se va înrăutăți dacă nu facem nimic: nu este un moft, nu este un capriciu, nu este o ideologie, ci sunt fapte științifice. Pactul va necesita investiții majore, dar inacțiunea cu siguranță ne va costa mai mult, e suficient să pomenesc Grecia, Suedia, Spania, Australia ca să vă dați seama de amploarea fenomenelor și de costurile lor.

În calitate de europarlamentar, membru al comisiilor de mediu și de bugete ale Parlamentului European, lupt pentru bani și programe pe care România să-i folosească la:

1. îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor, prin care putem economisii mult din emisiile de gaze cu efect de seră (până la 30%)
2. împăduriri de terenuri degradate prin subvenții prin Politica Agricolă Comună
3. încurajarea investițiilor pe proiecte de mediu, pe regenerabile, dar și în infrastructură verde urbană
4. reușita tranziției echitabile zonelor dependente de cărbune, cum ar fi Oltenia și Valea-Jiului și atragerea acelei zecimi din bugetul de 7.5 miliarde și chiar mai mult de la BEI și Invest EU.

Anul 2020 este anul propunerilor legislative pe mediu, care vor stabili obligațiile statelor, dar și modul de alocare a fondurilor europene. Suntem abia la începutul unui drum foarte lung, dar unul esențial, unde se decid resursele, banii și de unde vin ei.

Rep: Pactul Ecologic European, așa numitul European Green Deal, este una dintre marile teme de discuție în Europa. Care sunt măsurile urgente pe care Guvernul României, de data asta, credeți că ar trebui să le adopte pentru a face față schimbărilor mari care se anunță în economie?

Nicolae Ștefănuță: Urgența majoră este gândirea unei reforme ale gestionării fondurilor europene de către autoritățile naționale. Cel mai mare risc este ca birocrația să asfixieze orice inițiativă bună din mediul public și privat.

Este nevoie de coerență. Pentru aceasta, trebuie un concurs al părților interesate din România. Aș veni cu un organ instituțional de tip CSAT, în care să fie reprezentate mai multe resorturi (mediul, energia, sănătatea, economia, afacerile europene) și care să stabilească două lucruri: impactul schimbărilor climatice la noi, practic ce vrem să corectăm; impactul investițional, practic câți bani ne va costa și câți luăm de la UE pentru asta.

Fondurile alocate sunt condiționate de anumite criterii, printre care elaborarea unui plan național pe energie și schimbări, de care depinde și planul teritorial pe tranziție echitabilă pentru zonele carbonifere din România. România trebuie să vină în perioada următoare cu un plan revizuit pe energie și schimbare.

Este muncă multă și ea trebuie să fie apolitică, pentru că acesta este un proiect național de anvergură.

Riscul major nu este că pactul ecologic ar afecta România, cât că România ar putea să rateze din nou startul către o dezvoltare durabilă, către o economie solidă, dar și către o sănătate publică îmbunătățită, din cauza birocrației sufocante și a slabei capacități administrative. România are posibilitatea de se schimba fundamental cu bani europeni.

Rep: Care sunt sectoarele din economie în care România ar putea interveni pentru a atinge obiectivele propuse în European Green Deal?

Nicolae Ștefănuță: Pactul ecologic are un obiectiv clar, neutralitatea din punct de vedere al carbonului, însă este în același timp o oportunitate de dezvoltare a economiei. Acesta vine cu investiții majore în toate sectoarele economiei, cu precădere energia, transportul, industria, agricultura și tehnologia. A investi în acestea cu ajutorul granturilor, subvențiilor și levierului de investiții nu e deloc un lucru rău.

Pentru România, este important ca toți actorii din mediul privat sa sesizeze momentul. Acesta poate fi un moment chiar și pentru românii din diaspora de a reveni în țară și a încerca să investească în tehnologii curate, proiecte care respectă mediul, în agricultura fără pesticide, în idei de izolare termica eficientă, idei de autonomie energetică pentru sate. Pentru aceasta, trebuie să existe un dialog între autorități și mediul privat.

Rep: Cât de pregătită vi se pare România pentru a trece la o economie decarbonizată, zero emisii de carbon? Vom putea atinge această țintă până în 2050 și bifa etapele intermediare, o reducere cu 55% până în 2030?

Nicolae Ștefănuță: Nu știu să existe la momentul actual un studiu de impact asupra capacității României de a face această tranziție până în 2050. Atingerea obiectivelor depinde însă în mare măsură de capacitatea Guvernului de a gestiona bine situația, dar și de a transmite în societate acest spirit al schimbării. Depinde și de noi de la Bruxelles să acționăm ca un releu al celor mai relevante informații acasă și să ne batem pentru un mod bine croit pe nevoile României de a face economie durabilă.

Rep: Care sunt riscurile pentru România în aplicarea măsurilor de decarbonizare a economiei?

Nicolae Ștefănuță: Ratarea momentului de a moderniza durabil România este adevăratul risc. Costurile neadaptării înseamnă și o populație care moare sub presiunea orașelor sufocate de particule de poluare vătămătoare, fără spații verzi, cu râuri inundate de plastic și un viitor incert pentru copiii țării.

Responsabilitatea mare o poartă întreaga clasă politică. Provocarea națională este să reușească să se sincronizeze cu agenda europeană, antrenând toți actorii societății în acest proces. De aceea este nevoie de un dialog eficient, de transparență, claritate și responsabilitate.

Rep: România va primi de la UE 757 milioane de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de trecerea la o economie nepoluantă. Informația publicată de Politico, a fost confirmată pentru G4Media. Ro de surse europene. Ce fel de proiecte ar trebui sa dezvolte guvernul în zonele respective. Pe ce anume ar trebui cheltuite aceste sume importante puse la dispoziția României din fondul pentru tranziție echitabilă?

Nicolae Ștefănuță: Cei 757 de milioane de euro vehiculați, alocați din fondul de tranziție echitabilă pentru zonele vulnerabile, sunt condiționați de mai multe criterii.

În primul rând, fondurile vor fi accesibile doar după ce Planul teritorial de tranziție echitabilă, elaborat de Guvernul României, va fi validat de Comisia Europeană. Acest plan trebuie să fie coerent și compatibil cu Planul național pe energie și schimbări.

Apoi, banii alocați depind, de asemenea, de o ecuație de cofinanțare. Și anume, pentru fiecare euro promis din acest fond, România va trebui să folosească de la 1,5 euro la 3 euro din fondul pe dezvoltare regională și din fondul social european, din cadrul politicii de coeziune. În plus, România va trebui să folosească și bani din bugetele naționale, scopul fiind asigurarea coerenței politicilor naționale cu cele europene.

Măsurile concrete se referă la noi tehnologii, cum este cea de captare și stocare a dioxidului de carbon (CCS), la reabilitarea termică a locuințelor, la reconversia profesională a lucrătorilor și integrarea lor pe piața muncii. Totuși, măsurile concrete trebuie decise de guvern, bazându-se pe date solide, cu consultarea specialiștilor și a societății civile, și integrate în Planul teritorial de tranziție echitabilă care este cerut de Fondul de tranziție echitabilă.

Notă: Interviu realizat via WhatsApp

Citește și

BREAKING Amendamentele susținute de România la rezoluția votată în Parlamentul European au fost respinse: Gazul și energia nucleară nu pot fi utilizate ca soluție de tranziție către economia verde