Nicolas Maduro urmează să preia, vineri, un al treilea mandat la președinția Venezuelei, în ciuda acuzațiilor de fraudă și a protestelor violente de stradă

Președintele demisionar al Venezuelei, Nicolas Maduro, susținut de armată și de o administrație la comandă, urmează să depună jurământul vineri pentru un al treilea mandat de șase ani, în ciuda acuzațiilor de fraudă ale opoziției, a izolării internaționale și a unei situații economice dificile, scrie France Presse.

Ceremonia are loc la o zi după manifestațiile opoziției, care contestă victoria socialistului în vârstă de 62 de ani la alegerile prezidențiale din 28 iulie, urmate de tulburări în stradă, morți și mii de arestări.

Candidatul opoziției, Edmundo Gonzalez Urrutia, susține că a câștigat alegerile și a repetat joi, din Republica Dominicană, aflată la o oră de zbor de Caracas, că el este „președintele ales”. Însă cel care i-a succedat lui Hugo Chavez în 2013 și care conduce de atunci cu o mână de fier țara bogată în petrol nu a cedat.

„Singurul președinte ales în această țară este Nicolas Maduro, poporul l-a ales și poporul îl susține”, a declarat Noeli Bolivar, în vârstă de 28 de ani, una dintre susținătoarele sale.

Manifestația opoziției a reunit, de asemenea, mii de susținători, care strigau „Nu ne este frică” sau purtau pancarte pe care scria „Libertatea nu se cerșește, se câștigă”.

A existat o oarecare confuzie la sfârșitul zilei, când opoziția a anunțat arestarea liderului opoziției Maria Corina Machado, dar la câteva minute mai târziu, echipa acesteia a anunțat eliberarea acesteia:

„La ieșirea din miting, Maria Corina Machado (…) a fost luată cu forța. În timpul sechestrării, ea a fost obligată să înregistreze mai multe videoclipuri și a fost ulterior eliberată”.

Autoritățile au dezmințit aceste afirmații, procurorul general Tarek William Saab denunțând „o operațiune psihologică menită să dezlănțuie violența în Venezuela” și precizând că doamna Machado face obiectul unei anchete penale.

Lidera opoziției a trăit ascunsă de la alegerile prezidențiale, la care nu a putut candida deoarece a fost declarată neeligibilă. Ea a susținut candidatura lui Gonzalez Urrutia, care a plecat în exil în septembrie.

Consiliul Național Electoral (CNE) l-a declarat pe Maduro învingător cu 52% din voturi, dar fără să publice rezultatele, susținând că a fost victima unei piraterii informatice. Mulți observatori consideră această ipoteză puțin plauzibilă.

Anunțul CNE a declanșat demonstrații în întreaga țară, care au fost reprimate sever. Tulburările postelectorale s-au soldat cu 28 de morți, peste 200 de răniți și 2 400 de persoane arestate sub acuzația de „terorism”.

De asemenea, a existat un val de arestări în zilele premergătoare inaugurării.