Nicuşor Dan, în cadrul Bookfest 2024, despre patrimoniul construit al Bucureştiului: „Ceea ce am făcut noi în aceşti ani a fost să respectăm cu stricteţe regulamentul de Urbanism al Zonelor Protejate”

Nicuşor Dan, primar general al Capitalei, prezent la Bookfest, la masa rotundă organizată de editura Vremea, „Bucureşti, un oraş pe care merită să-l iubeşti”, a subliniat că în privinţa patrimoniului construit „a respectat cu stricteţe regulamentul de Urbanism al Zonelor Protejate”. „Sunt optimist că mentalitatea începe să se schimbe în ceea ce priveşte zona istorică”, a precizat el, conform News.ro.

„Când am început acum aproape 20 de ani, m-a revoltat că se demolau clădiri de patrimoniu, că se constuia pe spaţii verzi, după care am înţeles că asta înseamnă urbanism, după care am înţeles că pentru a putea influenţa aceste

„Am stat de multe ori şi am privit fără să putem face nimic. Vă dau un exemplu: Era prin 2011 şi se demola Berzei-Buzeşti şi am chemat Poliţia naţională. Poliţistul a zis: Dumneata, nu te uiţi aici, câtă lume e?. Cum ar putea să fie ilegal? Instanţele au constatat, ulterior, că a fost ilegal. Dacă vrei să influenţezi direcţia în care merg lucrurile, trebuie să fii acolo unde se iau deciziile”, a povestit edilul.

În ceea ce priveşte patrimoniul construit al oraşului, Nicuşor Dan a spus: „Ceea ce am făcut noi în aceşti ani a fost, un lucru foarte simplu, să respectăm cu stricteţe regulamentul de Urbanism al Zonelor Protejate, pentru că, noi ca administraţie, fără să ne dăm seama, am distrus o piaţă. Dacă mergeţi la Budapesta, Sofia sau Praga veţi vedea că există o piaţă a clădirilor din zona istorică, a firmelor care vor să cumpere, a oamenilor care vor să închirieze. Atâta timp cât era mai ieftin şi mai rentabil economic să demolezi ca să construieşti altceva, această piaţă nu putea să existe. Când am dat acest semnal, că noi vom respecta cu stricteţe legea, a fost un moment de uluială, oamenii nu se aşteptau ca cererea de autorizaţie să le fie respinsă, şi s-a întâmplat de câteva sute de ori, apoi oamenii s-au conformat, au înţeles, şi au început să vină cu proiecte serioase de restaurare, cu lucruri oneste care să nu facă din oraşul vechi un muzeu, ci un oraş în care se munceşte, se trăieşte, să integrăm vechiul în zona economică a oraşului. Sunt optimist că mentalitatea începe să se schimbe în ceea ce priveşte zona istorică”.

Administraţia are restanţe mari în a-şi face cunoscut oraşul.

„Oamenilor le lipseşte dimensiunea comunitară şi vor să participe. Există foarte multă inerţie în administraţia noastră locală şi de aceea cel mai simplu pentru noi este să găsim acei parteneri care ştiu să facă şi publicitate, să facă trasee turistice, să promoveze turistic oraşul şi eu m-aş bucura să existe acei privaţi care să vină la Primărie şi să ne ajute, pentru că este un oraş cu multe probleme şi din păcate priorităţile, până la stabilizare, vor fi mereu altele”, a mai punctat Nicuşor Dan.

La discuţia despre „Bucureşti, un oraş pe care merită să-l iubeşti” a participat şi istoricul Adrian Cioroianu care a vorbit despre cât de greu este să-i conduci pe români. „Acest oraş nu a fost construit pentru transportul de astăzi, pentru numărul enorm de maşini care populează străzile. Acest oraş mie se pare totuşi unul dintre cele mai frumoase capitale europene. În măsura în care reuşim să ne ridicăm deasupra condiţiei de români şi de bucureşteni şi în măsura în care vizităm cu ochi deschis, îngăduitor şi critic şi alte capitale ale Europei, Bucureştiul este printre cele care au un potenţial absolut remarcabil”, a spus istoricul.

„În istoria primarilor acestui oraş nu au rămas cei care vorbeau limba franceză sau cei mai buni taţi de familie, ci cei care şi-au dat seama cât de greu este să-i conduci pe români. Suntem unul dintre acele popoare greu de condus, nu întâmplător comunismul ne-a infuzat mai înainte de orice o doză de frică, astfel încât să ne cuminţească, pentru că românii sunt greu de condus. Şi cred că ceea ce este valabil la nivelul ţării este valabil şi la nivel de Bucureşti”, a concluzionat Cioroianu.

Colecţia Planeta Bucureşti din cadrul Editurii Vremea, înfiinţată acum 34 de ani, este dedicată oraşului, monumentelor istrorice şi bucureştenilor care fac ceva pentru urbea lor.