Nigel Farage: Dacă se va organiza un nou referendum, britanicii vor vota cu o majoritate și mai mare să renunțe la UE. Ce este UKIP 2.0

În cazul în care Articolul 50 este extins și va exista un al doilea referendum vizând Brexit, sistemul politic din Marea Britanie ar putea să aibă un șoc, căci alegătorii britanici vor vota să renunțe la Uniunea Europeană cu o majoritate și mai mare decât s-a întâmplat în 2016, susține Nigel Farage, fostul lider al Partidului pentru independența Regatului Unit (UKIP). Într-un material de opinie publicat în revista americană Newsweek, Farage susține că organizarea unui nou referendum „poate fi singura modalitate de a obține Brexitul pe care îl dorim cu adevărat.”

El crede ca „Articolul 50 va fi extins, iar guvernul britanic va căuta noi concesii din partea UE.” Farage a declarat că, dacă plecarea din UE va fi întârziată, el va conduce o nouă formațiune pro-Brexit. Articolul semnat de președintele Leave Means Leave, un grup pro-Brexit, a apărut în aceeași saptamâna în care Parlamentul Marii Britanii a respins acordul pentru Brexit negociat de guvernul Theresei May cu Uniunea Europeană, într-o înfrângere istorică pentru premierul conservator. Șefa executivului de la Londra a reușit însa să supraviețuiască ulterior unei moțiuni de cenzură depusă de opoziția laburistă.

În materialul publicat de Newsweek, Farage se referă la votul de marțea trecută din Parlamentul de la Londra, în care acordul pentru Brexit negociat de guvernul May cu UE a fost respins cu o majoritate covârșitoare, 432 contra și 202 pentru. „Guvernul lui Theresa May nu a pierdut marți doar un vot crucial, dar a suferit și cea mai mare înfrângere a unei administrații în funcție din istoria Marii Britanii,” a scris Farage, susținând că termenul „catastrofă” nu este suficient pentru a descrie rezultatul votului.

Într-un atac direct la adresa premierului britanic, fostul lider UKIP afirmă că are un sentiment „enorm de frustrare,” deoarece „este evident că doamna May este motivul pentru care Marea Britanie se află în această situație. Doamna May, personal, reprezintă cea mai mare problemă din politică britanică.” Farage scrie că „încercările ei patetice de negociere și încăpățânarea ei înrădăcinată stau între țară și un Brexit curat,” înainte de a sublinia: „Dacă ar avea vreun sentiment de onoare, (May) ar fi demisionat imediat.”

Președintele grupării Leave Means Leave e de părere că „stilul slab de conducere” dovedit de May în ultimii doi ani „a permis birocraților și oficialilor care conduc Uniunea Europeană să aibă avantaj în fiecare moment,” lucru care face ca ea să arate ca și cum „conduce o națiune învinsă în război, nu una care a votat în mod democratic să părăsească un proiect politic eșuat.”

În opinia lui Farage, greșelile făcute de Theresa May „au creat un gol care a fost în mod constant exploatat de parlamentarii care doresc ca Marea Britanie să rămână în UE. I-a încurajat să preia controlul procesului și să atenueze la fiecare ocazie Brexitul pe care Marea Britanie l-a votat. În același timp, unii au promovat ideea unui al doilea referendum.”

Farage crede că motivul pentru care acordul pentru Brexit negociat de guvernul May cu UE a fost respins de parlamentarii britanici cu o diferență atât de mare este că documentul a unit atât deputații pro-Brexit, cât și pe cei anti-Brexit. Cei care susțin ieșirea Marii Britanii din uniune cred că înțelegerea va nega electoratului independența pentru care au votat și va lăsa Londra cu mai puțină suveranitate decât înainte.

La aceasta se va adăuga „taxa de ieșire” de 39 de miliarde de lire sterline pe care britanicii vor trebui să o plătească celor din Bruxelles. La rândul lor, cei care doresc rămânerea în UE au votat împotriva înțelegerii propuse de Theresa May – descrisă de Farange ca un „act de capitulare” – pentru a încerca să obțină un al doilea referendum sau să saboteze în totalitate Brexit.

Nigel Farage afirmă în materialul său că „pentru prima dată în istoria noastră, Parlamentul refuză să accepte voința poporului,” exprimată la referendumul din 2016, în timpul căruia majoritatea alegătorilor prezenți a votat în favoarea Brexit, și confirmată de rezultatul alegerilor generale din 2017, când conservatorii și laburiștii au promis să scoată Marea Britanie din UE.

Fostul lider UKIP e de părere că situația actuală este cauzată de faptul că majoritatea celor 650 de parlamentari britanici nu mai vrea Brexit, chiar dacă, în 2017, 498 dintre ei au votat în favoarea Articolului 50, potrivit căruia, dacă Marea Britanie nu reușește să obțină un acord de retragere până la 29 martie 2019, ea părăsește UE conform prevederilor Organizației Mondiale a Comerțului. Articolul 50 este susținut, în opinia lui Farage, de Referendum Act, „ceea ce înseamnă că, atât în legislația britanică, cât și în cea a UE, Marea Britanie trebuie să părăsească UE în mod automat.”

Nigel Farage susține că nu crede că parlamentarii vor permite ca acest lucru (ieșirea din UE în mod automat) să se întâmple, prevăzând că „Articolul 50 va fi extins, iar guvernul britanic va căuta noi concesii din partea UE.” El afirmă că, „între timp, unii parlamentari vor face presiuni pentru un al doilea referendum,” chiar dacă nu există o susținere publică semnificativă pentru o a doua consultare națională pe această temă.

Farage scrie că, în cazul în care Articolul 50 este extins și se va organiza un al doilea referendum privind ieșirea Marii Britanii din UE, clasa politică ar putea avea un „șoc,” deoarece alegătorii britanici vor fi și mai sfidători și vor vota să renunțe la UE cu o majoritate și mai mare. „Aceasta poate fi singura modalitate de a obține Brexitul pe care îl dorim cu adevărat,” afirmă fostul lider UKIP.

UKIP 2.0.

Articolul scris de Farage a venit în contextul în care acesta a anunțat că, dacă politicienii britanici vor cere prelungirea datei de ieșire a Marii Britanii din UE după 29 martie, el va reintra în politică ca șef al unui nou partid pro-Brexit, un fel de UKIP 2.0.

Catherine Blaiklock, fosta purtătoare de cuvânt a UKIP, a confirmat că la 11 ianuarie a solicitat înregistrarea partidului la Comisia Electorală și că formațiunea va fi pregătită să între în cursa pentru alegeri anticipate sau locale în Anglia din luna mai. Într-o declarație pentru The Guardian, ea a afirmat: „Cred că oamenii se simt trădați. Este democrație. Nu contează dacă mișcarea Leave ar fi câștigat cu un singur vot – este sistemul în care cel care are mai multe voturi câștigă.”

Blaiklock a declarat că noul partid urmărește să atragă cei 17.4 milioane de britanici care au votat să părăsească UE în iunie 2016 și să câștige susținerea celor care au părăsit Partidul Conservator, cel Laburist și UKIP.

La rândul sau, Farage a afirmat: „Există o cerere mare pentru un partid care are o claritate reală în această problemă. Puteți să vedeți și să auziți frustrarea care se intensifică. Este clar că elita politică vrea să oprească Brexitul, iar prim-ministrul nu are puterea sau dorința de a vedea aceasta.”

Comisia Electorală a confirmat că partidul Brexit a solicitat înregistrarea. Comisia afirmă pe pagina sa de internet că urmărește să decidă asupra noilor înregistrări de partide politice până la 1 aprilie – cu câteva săptămâni înainte de alegerile locale din Anglia și Irlanda de Nord.

O situație dificilă

Reamintim că Parlamentul Marii Britanii a respins marțea trecută acordul pentru Brexit negociat de guvernul May cu Uniunea Europeană. Acordul a fost respins cu o majoritate covârșitoare, 432 contra și 202 pentru, o înfrângere istorică pentru premierul conservator. Regatul Unit, care ar trebui să iasă din UE pe 29 martie, se confruntă astfel cu o situație dificilă: nu are un acord de comerț cu uniunea, dar nici cu alte state, nu are acord privind cetățenii britanici care trăiesc în UE si nu are un acord privind drepturile milioanelor de cetățeni UE care lucrează în Marea Britanie.

După ce înțelegerea dintre Londra și Bruxelles a fost respinsă de parlamentarii britanici, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a menționat într-un comunicat că executivul UE nu va negocia alt acord cu Marea Britanie.

După doar o zi, premierul May a supraviețuit unei moțiuni de cenzură depusă de opoziția laburistă, câștigând votul din Parlamentul britanic cu un rezultat strâns, respectiv 325 de voturi la 306, și deschizând astfel calea unor eforturi de creare ale unui consens între parlamentari asupra acordului pentru Brexit.

Ulterior, The Times a scris că oficialii Uniunii Europene analizează planuri pentru amânarea Brexitului până în 2020, după ce Germania și Franța și-au arătat disponibilitatea de a extinde negocierile în contextul turbulențelor politice din Marea Britanie.

Surse: Newsweek, The Guardian, G4Media.ro/ Sursa Foto: Facebook