Nigerienii, indienii şi românii, cele mai multe cereri de azil depuse în Canada în 2018

Românii sunt pe locul trei în clasamentul ţărilor cu cei mai mulţi solicitanţi de azil în Canada în 2018, după nigerieni şi indieni. Numărul cetăţenilor români care au făcut cereri de azil în ţara frunzei de arţar în primele trei luni din acest an (ianuarie-martie) a fost de 544, indică ultimele date publicate de către Refugee Protection Division (RPD) din cadrul Immigration and Refugee Board of Canada (IRB). În total, până la sfârşitul lunii martie 2018, autorităţile canadiene din domeniul imigraţiei aveau spre soluţionare 655 de solicitări de azil depuse de cetăţeni români. Informaţiile au venit în contextul în care, potrivit statisticilor publicate de agenţia Reuters, Canada respinge un număr tot mai mare de cereri de azil din partea persoanelor care au trecut ilegal granița de sud, iar guvernul condus de premierul Justin Trudeau încearcă să descurajeze şi chiar să blocheze miile de persoane care vin din Statele Unite ca să solicite statut de refugiat.

Aşa cum indică datele publicate, RPD a primit 544 de cereri de azil din partea cetăţenilor români în perioada ianuarie-martie 2018. Dintre acestea, niciuna nu a fost acceptată până în acest moment. Zece dintre solicitări au fost abandonate, iar alte 23 au fost retrase. Statisticile autorităţilor canadiene arată că, până la sfârşitul lunii martie a acestui an, RPD înregistra un număr total de 655 de cereri de azil depuse de români.

Faptul că autorităţile canadiene nu au acceptat niciuna dintre cele 544 de cereri de azil din partea românilor nu înseamnă însă că ele au fost respinse sau că unele dintre ele nu vor fi acceptate în final. Cel mai probabil, motivul pare să ţină în primul rând de numărul mare de cereri de azil depuse în ultimele luni, inclusiv de către români, la nivelul întregii Canade. Ca urmare, durata medie de analizare a unui dosar este în prezent de 19-20 de luni, aşa cum a declarat recent pentru G4Media.ro Line-Alice Guibert-Wolff, consilier principal de comunicare în cadrul IRB. Oficialul a explicat că acest lucru se datorează numărului actual de cazuri, resurselor existente și ratelor anticipate de finalizare a analizării unui dosar. Potrivit lui Guibert-Wolff, numărul mediu de solicitări de azil a ajuns, în 2017, la circa 2.200 pe lună, ceea ce aproape a dat peste cap sistemul de procesare. „Unii solicitanți de azil vor aștepta o perioadă mai scurtă de timp, în timp ce alții vor aștepta mai mult” până când solicitarea lor va fi analizată, a afirmat atunci oficialul IRB.

De altfel, în primele trei luni din 2018, numărul total de solicitări de azil la nivelul ţării nord-americane a fost de 12.682, cele mai multe venind din partea cetăţenilor nigerieni (3.397), urmaţi de indieni (788) şi români. În total, până la sfârşitul lunii martie, autorităţile canadiene aveau în lucru 48.967 de dosare de azil provenite de la cetăţeni din zeci de ţări de pe glob.

Anul trecut, cele mai multe cereri de azil în Canada au fost depuse de cetăţenii haitieni (8.286), urmaţi de nigerieni (5.575) şi turci (2.199).

Reamintim că, de la 1 decembrie 2017, executivul de la Ottawa a ridicat obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în Canada. Numărul relativ mare de cereri de azil depuse de cetățeni români după această dată, comparativ cu cererile similare depuse în anii trecuți, i-a surprins pe oficialii canadieni chiar dacă aceștia anticipau o creștere a numărului de solicitări de azil și au estimat inclusiv costurile aproximative ale fenomenului (52.8 milioane de dolari canadieni în următorii 10 ani în cazul României și Bulgariei, majoritatea sumelor fiind suportate de guvernul federal, precum și de provinciile canadiene. Interesant e că bulgarii au depus doar 13 cereri de azil în Canada în primele trei luni din 2018, două dintre acestea fiind acceptate).

În comparație, în perioada ianuarie-decembrie 2017, s-au înregistrat 122 de cereri de azil din partea cetăţenilor proveniţi din România, din care au fost admise pentru a fi analizate doar nouă, una a fost respinsă, 27 au fost retrase şi alte 41 au fost abandonate. Pentru 2016, s-au înregistrat în total 120 de cereri de azil din partea românilor, cu doar două cereri acceptate.

La fel cum s-a întâmplat în repetate rânduri în ultimele luni, Executivul din Canada a afirmat că autorităţile canadiene monitorizează tendinţele imigraţiei din România și că “privesc această situație în mod foarte serios,” avertizând că, dacă numărul de azilanţi continuă să crească, nu exclude reintroducerea obligativității vizelor pentru cetățenii români: „Ca întotdeauna, Canada își rezervă dreptul de a reintroduce obligațiile de viză pentru o țară în cazul în care ridicarea acestora amenință integritatea sistemului de imigrație al Canadei sau siguranța și securitatea canadienilor.”

O politică mai restrictivă

Noile date au fost făcute publice în contextul în care Canada respinge un număr tot mai mare de cereri de azil din partea persoanelor care au trecut ilegal granița de sud, iar guvernul condus de premierul Justin Trudeau încearcă să descurajeze, să blocheze și să întoarcă mii de persoane care vin din Statele Unite pentru a solicita azil în Canada.

Potrivit datelor publicate de Reuters, din numărul total al solicitanţilor de azil ale căror cereri au fost finalizate în primele trei luni din acest an, 40% au primit statutul de refugiat. În 2017, acest număr a fost de 53%, tendinţa fiind de scădere.

Immigration and Refugee Board a anunţat marţi că nu a primit directive sau reglementări noi în legătură cu cei care traversează ilegal froniera şi depun cereri de azil. „Prima prioritate a guvernului rămân siguranța și securitatea canadienilor, precum și integritatea sistemului nostru de imigrație,” a afirmat un purtător de cuvânt al ministrului pentru Imigraţie şi Refugiaţi, Ahmed Hussein.

Mai mult de 27.000 de solicitanţi de azil au traversat ilegal graniţa dintre Statele Unite şi Canada după ce Donald Trump a devenit preşedintele Americii. În 2017, cei mai mulţi solicitanţi de azil au provenit din Haiti. În ultimele luni, majoritatea o reprezintă cetăţenii nigerieni.

Aşa cum G4Media.ro a scris recent, Guvernul de la Ottawa este în prezent într-o situaţie specială în ceea ce priveşte sistemul naţional de imigraţie, care este sufocat de cererile acestor persoane plecate din America din calea politicilor restrictive de imigrație ale Administrației Trump (50.420 de solicitări în 2017, comparativ cu 23.930 în 2016). Iar influxul de imigranţi ilegali nu pare să se oprească foarte curând, în ciuda apelurilor repetate făcute de oficiali canadieni, îngrijoraţi nu doar de dificultăţile financiare, administrative şi logistice cu care se confruntă, ci şi cu o opinie publică tot mai critică faţă de azilanţi.

În ultima perioadă, guvernul de la Ottawa și-a înteţit tonul față de solicitanții de azil, avertizând că trecerea ilegală a frontierei nu este un „bilet gratuit” pentru stabilirea în Canada. În urmă cu câteva săptămâni de altfel, oficialii canadieni au căutat să atenueze imaginea primitoare a Canadei pe care guvernul liberal a cultivat-o de la venirea la putere, transmiţând un avertisment direct celor care vor să treacă ilegal frontiera dintre Statele Unite şi Canada. „Traversând frontiera într-un mod care încearcă să eludeze legea sau să se opună unei proceduri adecvate nu este un bilet gratuit pentru Canada,” a declarat Ralph Goodale, ministrul Siguranței Publice. Oficialii consideră că mai mult de 90% dintre persoanele care intră în Canada nu îndeplinesc criteriile pentru a fi considerate refugiați. „Trebuie să demonstreze că au nevoie de protecția Canadei pentru a fi în siguranță,” a spus Goodale. „Căutarea statutului de azilant nu este o scurtătură pentru a ocoli normele și procedurile obișnuite privind imigrația”.

Nu este de mirare aşadar că statisticile IRB arată că, deși au fost procesate un număr redus din cererile de azil în acest an, ratele de acceptare au scăzut pentru toate grupurile care solicită statutul de refugiat. Rata de succes este scăzută în special pentru haitieni și nigerieni, cu rate de acceptare totale de 9% și, respectiv, 33.5%.

Surse: Immigrantion and Refugee Board of Canada, Reuters