Noaptea lunară a plasat modulul spaţial japonez SLIM într-un repaus forţat

După o scurtă perioadă de reactivare, modulul japonez SLIM, care s-a plasat cu succes pe Lună în ianuarie, a fost din nou dezactivat şi a intrat în stare de repaus pentru următoarele două săptămâni, a anunţat agenţia spaţială niponă (JAXA), care speră că dispozitivul va supravieţui „îndelungatei nopţi lunare”, informează AFP, transmite Agerpres.

Modulul SLIM (Smart Lander for Investigating Moon) a reuşit pe 20 ianuarie o alunizare controlată la doar 55 de metri distanţă de ţinta sa, realizând astfel o coborâre cu un grad foarte mare de precizie şi făcând din Japonia cea de-a cincea ţară din lume care a plasat cu succes o sondă pe satelitul natural al Terrei, după Statele Unite, URSS, China şi India.

Dar din cauza unei probleme de ultim moment la un motor, SLIM s-a plasat pe scoarţa lunară într-o poziţie înclinată şi celulele sale fotovoltaice nu primeau lumina solară, ceea ce i-a obligat pe inginerii de la JAXA să îl dezactiveze într-o primă etapă.

După schimbarea unghiului razelor solare, micul dispozitiv a revenit la viaţă pentru două zile, în această săptămână, şi a început să realizeze observaţii ştiinţifice ale rocilor lunare.

„După ce şi-a terminat aceste operaţiuni pe 30 şi 31 ianuarie, SLIM a intrat într-o perioadă de repaus de două săptămâni în timpul îndelungatei nopţi lunare”, a anunţat JAXA pe contul său de pe reţeaua de socializare X.

„Deşi SLIM nu a fost proiectat pentru nopţile lunare aspre, plănuim să încercăm să îl facem să funcţioneze din nou începând de la mijlocul lunii februarie, când soarele va străluci din nou peste celulele fotovoltaice ale SLIM”, a adăugat JAXA.

Jaxa a precizat că a trimis o comandă către sondă „pentru orice eventualitate”, dar „în absenţa unui răspuns, am confirmat că SLIM” este inactiv, a adăugat agenţia japoneză, care a publicat şi o fotografie alb-negru a suprafeţei lunare stâncoase.

SLIM a aselenizat într-un mic crater cu un diametru mai mic de 300 de metri, denumit Shioli, şi a putut, înainte să fie dezactivat, să elibereze fără probleme cele două mini-rovere ale sale, construite pentru a realiza analize ale rocilor provenite din structura internă a Lunii (mantaua lunară), încă foarte puţin cunoscută de oamenii de ştiinţă.

La mai bine de 50 de ani de când oamenii au păşit pentru prima dată pe Lună – americanii, în 1969 – satelitul natural al Terrei a devenit din nou subiectul central al unei curse globale.

Programul american Artemis prevede trimiterea unor astronauţi pe Lună, un proiect ce a fost de curând amânat pentru septembrie 2026 şi care vizează, pe termen lung, construirea unei baze lunare permanente. China dezvoltă la rândul ei proiecte concurente asemănătoare.