Noi controverse majore în Ungaria lui Viktor Orban. Parlamentul a votat legea care le interzice transsexualilor și intersexualilor să-și schimbe sexul, care va fi „decis de sexul primar sau de cromozom” pentru totdeauna

Guvernul Orbán limitează printr-o nouă lege drepturile transsexualilor și intersexualilor. Este încă un pas în lupta împotriva tuturor celor care nu se potrivesc în concepția despre lume a premierului ungar, scrie postul de radio Deutsche Welle.

Legea nu este vreo surpriză. Deja la sfârșitul lui martie, în plină criză coronavirus, premierul naționalist ungar Viktor Orbán anunțase intenția de a interzice posibilitatea schimbării sexului. Marți, coaliția sa de guvernare a adoptat noua lege cu o majoritate de două treimi în Parlamentul de la Budapesta. Este un demers care îi vizează direct pe transsexuali și intersexuali. Aceștia nu-și mai pot schimba de acum sexul biologic, odată ce acesta a fost înregistrat în registrul nașterilor. Potrivit legii, sexul unei persoane va fi „decis de sexul primar sau de cromozom” – pentru totdeauna.

Protestele opoziției, care atrage atenția față de consecințele grave pentru cei afectați, nu sunt luate în considerare. Imre Vejkey, deputat al coaliției creștin-conservatoare a lui Viktor Orbán în formațiunea parteneră KDNP, explica deja în aprilie: „Părerea celor afectați nu are niciun fel de importanță”.

Critici interne și externe masive

Organizațiile de drepturile omului condamnă dur noua lege. David Víg, director al Amnesty International Ungaria, a afirmat că decizia ar arunca „Ungaria înapoi în Evul Mediu”.

Tamás Dobos de la Societatea Háttér, o organizație care se implică pentru drepturile comunității LGBTQI din Ungaria, a descris legea, în dialog cu DW, drept „extrem de problematică”. La fiecare verificare a identității, transsexualii ar fi obligați acum să-și dezvăluie transsexualitatea, spune Dobos.

Legea împotriva transsexualilor a generat critici masive și pe plan internațional. Comisara pentru drepturile omului a Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, a descris noul act legislativ drept o „lovitură împotriva demnității umane a transsexualilor”.

În plus, legea ar contrazice pronunțarea anterioară a Curții Europene pentru Drepturile Omului. Demersul Budapestei a fost criticat și de ONU, UE și organizațiile LGBTQI din întreaga lume. Cei care se opun noii legi au demarat o campanie de protest în rețelele de socializare sub hashtag-ul #drop33.

Contestațiile juridice vor dura mai mulți ani

Deoarece legea nu ar fi conformă nici cu Constituția Ungariei, nici cu standardele europene de drepturile omului, ea va fi „combătută cu toate mijloacele disponibile”, spune Tamás Dobos în dialog cu DW. Háttér a cerut președintelui ungar János Áder să nu semneze legea și să o trimită spre verificare Curții Constituționale. Atât Áder, cât și judecătorii Curții Constituționale sunt însă apropiați ai premierului Orbán și nu se opun de regulă deciziilor guvernamentale.

O altă opțiune ar fi o plângere împotriva legii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, spune Dobos. Dar el nu este prea optimist: „Va dura ani buni până se va lua o decizie finală, la Strasbourg sau la Budapesta. Până atunci, transsexualii nu au nicio șansă ca identitatea lor sexuală să fie recunoscută legal, ceea ce îi lasă la mâna discriminărilor și chiar a violențelor.”

Comunitatea LGBTQI nu face parte din concepția despre lume a lui Orbán

Tonul guvernanților de la Budapesta față de comunitatea LGBTQI s-a înăsprit în ultimii ani. Președintele Parlamenului, László Kövér, a comparat adopțiile făcute de cupluri homosexuale cu pedofilia. Ulterior, István Boldog, vicepreședinte al grupului parlamentar al partidului de guvernare Fidesz, a cerut anularea paradei Budapest Pride. Iar publicistul Zsolt Bayer, apropiat guvernului ungar, a clamat cu mândrie: „Da, sunt un homofob.”

„Cu astfel de declarații, guvernul ar vrea să câștige mai multă popularitate în rândul propriului electorat, după un model care s-a dovedit funcțional în Polonia”, crede Tamás Dobos.

La fel ca în Polonia, nici în Ungaria membrii comunității LGBTQI nu se potrivesc în concepția despre lume a guvernului creștin-conservator. Viktor Orbán a subliniat de mai multe ori că Ungaria ar fi, în viziunea sa, un stat iliberal, adică un stat în care nu oricine poate să trăiască așa cum vrea.

Orbán a modificat amplu Constituția Ungariei la scurt timp după venirea la putere, în urmă cu un deceniu. În Constituția modificată scrie acum: „Ungaria protejează instituția căsătoriei ca uniune între bărbat și femeie (…) și familia ca bază pentru supraviețuirea națiunii.”

Orbán a pornit o luptă împotriva aspectelor care nu intră în viziunea sa despre lume și pe care le subordonează noțiunii de „Gender”. Termenul descrie viziunea științifică potrivit căreia sexul unei persoane nu este determinat doar biologic, ci ar depinde și de influențe socio-culturale. Este un domeniu științific pe care guvernul ungar nu îl ia în considerare iar materia în sine este interzisă ca obiect de studiu.

Budapesta a respins și ratificarea Convenției de la Istanbul, din cauza „formulării inaccepptabile” a definiției sexului. „Avem dreptul să ne apărăm țara, cultura, legile, tradiția și valorile naționale. Concepția de Gender, care nu este acceptată de majoritatea populației ungare, nu are voie să pericliteze acest drept”, se spune la Budapesta. Convenția de la Istanbul, a Consiliului Europei, se referă însă doar la stabilirea unui cadru juridic european de protejare a femeilor în fața violențelor conjugale.