Noi definiții de caz pentru COVID-19, aprobate de Institutul de Sănătate Publică: caz asociat asistenței medicale, caz comunitar și decesul la pacient cu coronavirus

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a actualizat definițiile de caz pentru COVID-19, astfel că, pe lângă caz suspect, caz confirmat și contact apropiat, au fost introduse și caz asociat asistenței medicale, caz comunitar și decesul la pacient cu coronavirus.

Astfel, potrivit INSP, un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenței medicale (IAAM), în funcție de numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară. Prin urmare, dacă boala debutează înainte de internare sau la scurt timp după, este vorba despre un caz comunitar, însă dacă simptomele apar după minimum 14 zile de la internare, atunci este un caz asociat asistenței medicale.

INSP a definit și decesul la pacient confirmat cu COVID-19 care se referă la decesul unui pacient infectat cu coronavirus, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportată ca fiind cauza decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a bolii.

• Citește și GRAFICE Una din nouă persoane infectate cu coronavirus în România este cadru medical / Aproape jumătate dintre decese s-au înregistrat în București și patru județe / 64,4% din cei care au murit erau bărbați

Noile definiții actualizate de Institutul Național de Sănătate Publică:

Caz suspect

1. Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (creșterea frecvenței respiratorii) ŞI fără o altă etiologie precizată care să explice pe
deplin tabloul clinic
SAU
2. Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (creșterea frecvenței respiratorii) ŞI fără o altă etiologie precizată care să explice pe
deplin tabloul clinic ŞI cu istoric de călătorie internațională, în perioada de 14 zile anterioare datei debutului
SAU
3. Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc cu cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultate în respirație (creșterea frecvenței respiratorii) ŞI care s-a aflat în contact apropiat cu un caz confirmat cu
COVID-19 în perioada de 14 zile anterioare datei debutului
SAU
4. Pacient cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie, fără altă etiologie precizată care să explice pe deplin tabloul clinic
SAU
5. Pacient cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră ŞI tuse ŞI dificultate în respirație (creșterea frecvenței respiratorii) ŞI care necesită spitalizare peste noapte) fără altă etiologie precizată care să explice
pe deplin tabloul clinic

Contactul apropiat este definit ca:
– Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
– Persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
– Persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
– Persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minim 15 minute;
– Persoană care s-a aflat în aceeași încăpere (ex. sala de clasă, sală de ședințe, sală de așteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
– Persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu
COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție*;

*Personalul medical care a purtat echipamentul de protectie corespunzator tipului de îngrijire acordată NU ESTE CONSIDERAT CONTACT APROPIAT. Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare.

Caz confirmat

O persoană cu confirmare în laborator a infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele şi simptomele clinice.

Caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)

Un caz COVID-19 poate fi de origine comunitară sau asociat asistenței medicale (IAAM), în funcție de numărul de zile anterioare datei debutului sau a confirmării în laborator, după data internării într-o unitate sanitară (ziua 1).

Pot exista următoarele situații:

Caz COVID-19 comunitar
– Simptome prezente la internare sau debut la 1-2 zile după internare;
– Debut în zilele 3-7 după internare și o suspiciune puternică de transmitere comunitară;
Asociere incertă
– Debut în zilele 3-7 după internare și informație insuficientă privind originea infecției, pentru a fi atribuit altei categorii;
Caz probabil COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)
– Debut în zilele 8-14 după internare;
– Debut în zilele 3-7 după internare și o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenței medicale;
Caz COVID-19 asociat asistenței medicale (IAAM)
– Debut la minimum 14 zile după internare

Cazurile cu debut în intervalul de 14 zile după externarea dintr-o unitate sanitară pot fi considerate fie ca având origine comunitară, fie cu asociere incertă, probabile IAAM sau IAAM. Atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia ar trebui făcută după o evaluare atentă a fiecărui caz în parte.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul la pacient confirmat cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli preexistente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportata ca și cauza a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.

COVID-19 trebuie menționată pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Recomandări de prioritizare a testării pentru COVID-19:

1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar conform definiţiei de caz;

2. Contacți apropiaţi simptomatici ai cazurilor confirmate;

3. Pacienţi înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – 2 teste la 24 de ore interval;

4. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internare în spital – 2 teste la 24 de ore interval;

5. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie – de 2 ori pe lună;

6. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive;

7. Hemodializaţi simptomatici;

8. Hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele; pe durata acestei perioade aceștia vor fi dializați în sesiuni separate de restul pacientilor;

9. Persoane instituționalizate simptomatice;

10. Gravidele asimptomatice care se află în carantină/izolare la domiciliu sau au fost contact apropiat cu un caz confirmat;

11. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale – de 2 ori pe lună;

12. Personal sanitar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 6-7 zi de la ultimul contact posibil infectant**;

** În perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul medico-sanitar își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard. Cazurile pozitive simptomatice sau
asimptomatice din rândul personalului sanitar, vor respecta procedurile de izolare aplicate şi la restul persoanelor infectate. Modificarea contextului epidemiologic poate duce la revizuirea acestor recomandări.

Unitățile medicale pot stabili protocoale de testare pentru personalul medical şi/sau pacienți prin tehnici de RT-PCR, suplimentar faţă de aceste recomandări, care pot fi realizate cu resurse proprii în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare.

Rezultatele pozitive ale acestor testări vor fi raportate de către laboratorul care a efectuat testarea imediat la INSP şi direcțiile de sănătate publică şi se vor lua măsurile necesare de internare/izolare ale persoanelor infectate. În aceste
cazuri, unităţile sanitare îşi vor efectua propria anchetă epidemiologică şi vor adopta măsuri de limitare a infectiei, acţiuni ce intră în responsabilitatea directă a managerului. Raportul anchetei epidemiologice va fi remis în termen de 24 de ore direcţiei de sănătate publică judeţene.

Sursa foto: Inquam Photos / Ciprian Petcut