Noi mărturii despre refuzul soldaților ruși de a lupta în Ucraina: „Nu am de ce să-mi fie rușine. Nu suntem oficial în stare de război”

Noi mărturii ale soldaților ruși care au refuzat să lupte în Ucraina sunt publicate de cotidianul britanic The Guardian, care notează că decizia Kremlinului de a nu declara starea de război oferă o portiță de scăpare pentru militarii care nu ascultă ordinele: aceștia pot fi concediați, dar nu pot fi urmăriți penal.

Conform regulilor militare rusești, trupele care refuză să lupte în Ucraina pot fi concediate, dar nu pot fi urmărite penal, a declarat Mihail Benyash, un avocat care i-a consiliat pe soldații care au ales această opțiune.

Benyash a declarat că „sute și sute” de soldați au luat legătura cu echipa sa pentru a cere sfaturi despre cum pot evita să fie trimiși să lupte. Printre aceștia se numără 12 membri ai gărzilor naționale din orașul Krasnodar, din sudul Rusiei, care au fost concediați după ce au refuzat să meargă în Ucraina.

„Comandanții încearcă să își amenințe soldații cu închisoarea dacă se opun, dar noi le spunem soldaților că pot pur și simplu să spună nu”, a declarat Benyash, adăugând că nu are cunoștință de niciun caz penal împotriva soldaților care au refuzat să lupte. „Nu există motive legale pentru a începe un caz penal dacă un soldat refuză să lupte în timp ce se află pe teritoriul rusesc”.

Prin urmare, mulți soldați au ales să fie concediați sau transferați în loc să intre în „mașina de tocat carne”, a spus el.

Dmitri – „Vreau să mă întorc la familia mea – și nu într-un sicriu”

Când soldații unei brigăzi de elită a armatei ruse au fost anunțați la începutul lunii aprilie să se pregătească pentru o a doua misiune în Ucraina, a izbucnit teama în rândurile lor, arată The Guardian.

Unitatea, staționată în Orientul Îndepărtat al Rusiei pe timp de pace, a intrat pentru prima dată în Ucraina din Belarus când a început războiul la sfârșitul lunii februarie și a asistat la lupte crâncene cu forțele ucrainene.

„În curând a devenit clar că nu toată lumea era de acord cu asta. Mulți dintre noi pur și simplu nu au vrut să se întoarcă”, a declarat Dmitri, un membru al unității care a cerut să nu fie identificat cu numele său real. „Vreau să mă întorc la familia mea – și nu într-un sicriu”.

Împreună cu alte opt persoane, Dmitri le-a spus comandanților săi că refuză să se alăture invaziei. „Au fost furioși. Dar în cele din urmă s-au liniștit, pentru că nu puteau face prea multe”, a spus el.

În curând a fost transferat la Belgorod, un oraș rusesc aflat în apropiere de granița cu Ucraina. „Am servit timp de cinci ani în armată. Contractul meu se încheie în iunie. Îmi voi termina perioada rămasă și apoi voi pleca de aici”, a spus el. „Nu am de ce să-mi fie rușine. Nu suntem oficial în stare de război, așa că nu mă puteau forța să plec.”

Refuzul lui Dmitri de a lupta evidențiază unele dintre dificultățile militare cu care s-a confruntat armata rusă ca urmare a deciziei politice a Kremlinului de a nu declara oficial război Ucrainei – preferând în schimb să descrie invazia, care va ajunge în curând la cea de-a patra lună, drept o „operațiune militară specială”.

Deficit sever de soldați de infanterie

O relatare similară cu cea a lui Dmitri a fost oferită serviciului rusesc al BBC de Serghei Bokov, un soldat de 23 de ani care, la sfârșitul lunii aprilie, a decis să părăsească armata după ce a luptat în Ucraina. „Comandanții noștri nici măcar nu s-au certat cu noi pentru că nu eram primii care plecau”, a spus Bokov.

Referindu-se la legile militare ale Rusiei, Benyash a declarat că ar fi mai dificil pentru soldați să refuze să lupte dacă Rusia ar declara un război la scară largă. „Pe timp de război, regulile sunt total diferite. Refuzul ar însemna atunci sancțiuni mult mai dure. Ar putea fi condamnați la închisoare”.

În timp ce numărul exact de soldați care refuză să lupte rămâne neclar, astfel de povești ilustrează ceea ce experții militari și guvernele occidentale spun că este unul dintre cele mai mari obstacole ale Rusiei în Ucraina: un deficit sever de soldați de infanterie.

Inițial, Moscova a trimis în război aproximativ 80% din principalele sale forțe de luptă terestre – 150.000 de oameni – în februarie, potrivit oficialilor occidentali. Dar armata respectivă a suferit daune semnificative, după ce s-a confruntat cu probleme logistice, cu un moral scăzut și cu o rezistență ucraineană subestimată.

„Putin trebuie să ia o decizie privind mobilizarea în următoarele săptămâni”, a declarat Rob Lee, analist militar. „Rusia nu dispune de suficiente unități terestre cu soldați cu contract pentru o rotație durabilă. Trupele se epuizează – nu vor putea continua așa o perioadă lungă de timp”.

Lee a declarat că o opțiune pentru Kremlin ar fi să autorizeze desfășurarea de unități de recruți în Ucraina, în ciuda promisiunilor anterioare ale lui Putin că Rusia nu va folosi recruți în război. „Conscrișii ar putea umple unele dintre lacune, dar vor fi slab pregătiți. Multe dintre unitățile care ar trebui să antreneze recruți se luptă ele însele”, a declarat Lee.

Dar, fără batalioane de recruți, Rusia ar putea în curând „să se lupte pentru a menține teritoriul pe care îl controlează în prezent în Ucraina, mai ales că Ucraina primește echipamente mai bune de la NATO”, a spus el.

Autoritățile ruse și-au intensificat discret eforturile de recrutare de noi soldați pe măsură ce a devenit clar că o victorie rapidă în Ucraina era de neatins.

O investigație a serviciului rusesc al BBC a arătat că Ministerul rus al Apărării a umplut site-urile de angajare cu posturi vacante, oferind persoanelor fără experiență de luptă oportunități de a se alătura armatei cu contracte profitabile pe termen scurt. Unele mari companii guvernamentale au primit scrisori prin care erau îndemnate să își înscrie personalul în armată.

Rusia a apelat, de asemenea, la mercenari pentru a-și consolida eforturile de război, desfășurând luptători din grupul Wagner, un grup militar obscur legat de Kremlin.

Dar analiștii spun că este puțin probabil ca recrutările voluntare și grupurile de mercenari să ducă la o creștere substanțială a numărului de noi soldați, în comparație cu cifrele pe care le-ar aduce o mobilizare parțială sau totală.

În ciuda speculațiilor anterioare, Putin nu a declarat oficial război Ucrainei în timpul discursului său de Ziua Victoriei din 9 mai.

Andrei Kolesnikov, cercetător senior la Carnegie Endowment, a declarat că autoritățile ar putea fi îngrijorate că o mobilizare generală ar antagoniza segmente mari ale populației care susțin „operațiunea specială”.

Rușii „ar putea fi în favoarea conflictului, dar nu vor de fapt să lupte”, a spus el, adăugând că o mobilizare generală ar implica „pierderi colosale de soldați neantrenați”.