Noi reguli fiscale în UE. Obiectivul este de a reduce datoria publică a statelor membre și de a promova tranziția verde și digitală

Analiză EuroNews Spania, preluată de Rador:

Comisia Europeană propune o reducere treptată a datoriei publice, pe durata a 4 sau chiar 7 ani. Reforma va fi discutată în Parlamentul European și de către statele membre ale Consiliului, astfel încât să poată fi elaborate planuri specifice pentru fiecare țară în 2024.

Comisia Europeană (CE) a prezentat o propunere de reformare a regulilor fiscale, care, suspendate pe perioada pandemiei, vor fi reactivate și actualizate.

Care sunt motivele acestei reforme? Și cum putem reduce datoria publică în timp ce facem investițiile necesare, în principal pentru tranziția digitală și verde? Am fost la Bruxelles și în Italia pentru a răspunde la aceste întrebări.

Datoria publică în Uniunea Europeană (UE) a atins 90% din PIB în 2020 în timpul pandemiei, apoi a scăzut la 88% în 2021 și la 84% în 2022, cu mult peste limitele stabilite de Comisie.

Deci, care este propunerea de reformă a Comisiei Europene și care sunt principalele schimbări?

Niveluri mai sustenabile ale datoriei

Europa își propune să rescrie regulile fiscale privind cheltuielile publice și impozitele. Vrea ca nivelul datoriilor să fie mai sustenabil.

Multe țări au cheltuit o mulțime de bani publici în ultimii ani pentru măsuri de amortizare a impactului pandemiei de COVID-19, războiului Rusiei în Ucraina și crizei energetice.

Acum este momentul să punem ordine în finanțele publice. Aceasta înseamnă reducerea deficitelor publice sub 3% din PIB și a datoriei publice sub 60% din PIB, în conformitate cu tratatele UE.

Propunerea Comisiei are în vedere să ofere țărilor UE un control mai mare asupra modului în care ating aceste obiective, dar acestea vor trebui să își ajusteze bugetele cu minimum 0,5% din PIB, în fiecare an, până la 3%.

Se preconizează că 14 țări vor fi peste plafonul de 3% până în 2023, inclusiv Italia, Franța, România, Spania și Malta.

Promovarea investițiilor în tranziția verde și digitală

Reformele propuse de Comisia Europeană vizează garantarea solidității finanțelor publice și promovarea investițiilor în tranziția verde și digitală.

Prin urmare, obiectivul este o reducere treptată a datoriei publice, pe 4 sau chiar 7 ani, pentru țările care depășesc limitele, cu o abordare specifică fiecărei țări. Pe de altă parte, amenzi reduse ar fi aplicate în cazul nerespectării regulilor. De ce a ales Comisia Europeană această abordare? Am vorbit cu Comisarul European pentru Economie, Paolo Gentiloni.

„În general, dimensiunea nerealistă și complexitatea excesivă au făcute ca regulile să nu fie cu adevărat implementate. Iar ca Uniunea Europeană să aibă reguli fiscale care sunt doar pe hârtie nu este acceptabil”, spune Gentiloni.

De ce este cea mai bună abordare?

„Fiecare stat membru își va decide propria cale fiscală pentru următorii patru până la șapte ani. Fiind vorba de decizii proprii, dacă statul se abate semnificativ de la ele, Comisia poate determina aplicarea acestor decizii și, de asemenea, poate hotărî dacă executarea lor este justificată”.

Unele țări mari, precum Franța sau Italia, sunt mult peste aceste limite. Credeți că este fezabilă reducerea acestor cifre pe termen scurt?

„Cu o abordare mai graduală, cred că putem realiza ceea ce, din păcate, a fost imposibil de realizat cu regulile existente. Celebrul 60% nu va fi de mâine. Cred că ar trebui să fim deschiși în acest sens. Dar dacă traiectoria se schimbă dintr-una ascendentă într-una descendentă, va fi important pentru piețe și pentru uniunea noastră. Dar trebuie, de asemenea, să stimulăm creșterea pentru a susține sistemul nostru, care este un sistem bazat pe bunăstare și, de asemenea, pentru a aborda cantitatea uriașă de investiții care este necesară dacă” suntem serioși în ceea ce privește discursurile noastre privind tranziția verde și digitală. Avem nevoie de sprijin comun pentru investiții. Și aceasta este lecția pentru următoarea generație a UE.”

Supercomputerul Leonardo, un exemplu de investiție publică

Un exemplu al acestor investiții publice poate fi găsit în Italia, în orașul Bologna, unde supercomputerul (petascale) Leonardo se pregătește să-și arate puterea considerabilă.

„Leonardo efectuează 250 de trilioane de operațiuni pe secundă. În prezent, este al patrulea cel mai puternic computer din lume”, explică Francesco Ubertini, președintele Cineca.

Leonardo este situat la centrul italian de calculatoare Cineca. A fost creat datorită unei finanțări comune de 240 de milioane de euro, distribuite între Ministerul italian al Universităților și Cercetării și inițiativa europeană public-privată EuroHPC. În curând va fi disponibil pentru proiecte de cercetare și inovare.

„Sectoarele în care Leonardo va fi folosit variază de la prognoza meteo sau lupta împotriva schimbărilor climatice, până la accelerarea dezvoltării de noi medicamente și dezvoltarea de noi produse digitale gemene în general”, spune Ubertini.

Deși datoria publică a Italiei este deja de două ori mai mare decât pragul regulilor bugetare, această investiție își propune să stimuleze competitivitatea cercetării și industriei italiene și europene.

„Această logică de cofinanțare cu statele membre dă acum roade pentru că, în acest moment, dintre cele mai puternice patru calculatoare din lume, două sunt europene. Aceasta este o noutate absolută la nivel mondial”, spune Francesco Ubertini, președintele Cineca.

Leonardo în industria farmaceutică

La Napoli, compania farmaceutică Dompé, prima companie care a semnat un acord cu Leonardo, speră să-și valorifice întregul potențial de identificare a medicamentelor prin analiza unei game largi de molecule.

„Vorbim de trilioane de molecule, ceea ce este echivalent cu numărul de stele dintr-o galaxie, în câteva ore. Acest lucru este esențial pentru a găsi molecula care interacționează perfect cu ținta, care este apoi legată de dezvoltarea patologiei”, explică el. Andrea Beccari, respondabol Exscalate, produse farmaceutice Dompé.

Promisiunea supercomputerului este de a putea simula interacțiunea unui medicament cu un pacient virtual, dar și de a prezice patologiile cu cel mai mare risc, analizând milioane de genomi care conțin miliarde de date.

„Odată cu apariția noilor tehnologii, a inteligenței artificiale, este esențial să menținem cel mai înalt nivel posibil de cercetare avansată. Prin urmare, utilizarea supercalculatoarelor ne permite să atingem competitivitate internațională, în ciuda faptului că suntem o companie de dimensiune medie”, spune Beccari.

Creșterea competitivității Europei

Investițiile publice precum Leonardo sunt considerate cruciale pentru competitivitatea Europei pe termen mediu și lung.

Întors la Bruxelles, economistul Jeromin Zettlemeyer reamintește că nevoia de transparență și tratament egal în procesul de reducere a datoriilor nu ar trebui să împiedice sprijinul pentru creștere în fiecare țară.

„Ideea fundamentală din spatele acestei reforme este să începem și să privim circumstanțele fiecărei țări. Problema este că oricine exercită o capacitate discreționară privind aceste circumstanțe are o mare putere de care poate abuza. Și preocuparea unor state membre este aceea că Executivul ar putea abuza de aceasta, sau oricine are influență politică în Comisie la momentul respectiv. În conformitate cu noua propunere a Comisiei, există o așa-numită garanție care spune că orice s-ar întâmpla la sfârșitul celor patru ani, datoria trebuie să fie mai mică decât la început. Deci, asta exclude o stimulare tranzitorie a investițiilor. Acest lucru ar trebui renegociat. În afară de asta, cred că propunerea Comisiei este coerentă”, spune Jeromin Zettelmeyer, economist, director al Institutului Bruegel.