Noi șmecherii pentru salvarea lui Dragnea

Exact în ziua în care procurorii anticorupție au cerut șapte ani şi jumătate de închisoare pentru liderul PSD în dosarul angajărilor fictive,  una dintre acuzații fiind instigare la abuz în serviciu, pe masa comisiei Iordache aterizează de la CSM o propunere aparent inofensivă de modificare a Codului Penal. Foarte interesant și cum ajunge propunerea de la CSM la comisia Iordache, dar despre asta puțin mai încolo.

Cineva din CSM s-a gândit că n-ar fi rău ca infracțiunile de delapidare, abuz în serviciu, neglijență în serviciu, folosirea abuzivă a funcției sau uzurparea funcției, divulgarea de informații să nu se pedepsească penal dacă au produs un prejudiciu mai mic de 50 de mii de euro. Atenție mare, deocamdata este vorba de infracțiuni comise de alte persoane decât de funcționarii publici, care în înțelesul legii penale înseamnă cei care ocupă o funcție plătită de la buget (primari, șefi de CJ, miniștri etc).

Această propunere ajunge așadar la comisia Iordache pe data de 15 mai, ca propunere suplimentară, din partea CSM, printr-o adresă semnată de președinta instituției, Simona Marcu. Nu mai departe de data de 14 mai, CSM a mai făcut o serie de propuneri privind modificarea Codului Penal, referitoare la evaziunea fiscală, iar pe data de 8 mai, alte propuneri. În ziua în care Liviu Dragnea află că procurorii cer 7 ani de închisoare în dosarul angajărilor fictive, CSM își amintește că mai are o propunere și revine cu o adresă având acest unic punct: hodoronc-tronc, un prag de 50.000 de euro pentru infracțiunile de abuz comise de alte persoane decât funcționarii publici.

• Motivarea, aproape imposibil de înțeles: ”Reconfigurarea art. 308 în sensul propus este necesară având în vedere că infracțiunile prevăzute la art 295, 297-300 și art 304 sunt comise, de regulă, în mediu privat, iar un rol principal în această materie îl are recuperarea prejudiciului cauzat (…) Aceste intervenții normative sunt în concordanță sub aspect conceptual cu propunerile Consiliului Superior al Magistraturii privind modificarea și completarea Legii 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, transmise aceleiași comisii.”

Cine împiedică statul să recupereze prejudiciul pe cei care delapidează din conturile unei firme 20, 30 sau 40 de mii de euro? Cum de statului i se pare atât de puțin, încât sub 50 de mii de euro fapta să nu fie pedepsită? De ce 50 și nu 100 sau 1 milion de euro? Cum a ajuns CSM la cifrele asta, pe baza căror studii și analize? Discutate când și cu cine?

Pragul de 50 de mii de euro este de  două ori mai mare decât prejudiciul din dosarul angajărilor fictive, în care Dragnea este acuzat de complicitate la abuz. Prin urmare, ar fi un prag numai bun pentru a-l scăpa de răspundere penală pe liderul PSD. Unde vedeți legătura cu Dragnea, veți întreba,  din moment ce modificarea se aplică doar persoanelor care nu sunt funcționari publici? La data comiterii faptelor Dragnea era președinte CJ Teleorman, prin urmare modificarea propusă de CSM nu-l privește.

Toate datele indică o mișcare în doi pași. Odată impus pragul de 50.000 de euro pentru infracțiuni comise de alte persoane decât funcționarii, este doar o chestiune de timp până când se va generaliza. Odată setat acest standard, comisia Iordache va spune așa: dacă magistrații din CSM au stabilit că, în cazul abuzului în serviciu comis de administratorii de bloc, de exemplu, fapta devine penală de la 50.000 de euro în sus, atunci același prag sau măcar unul similar trebuie pus și în cazul faptelor săvârșite de funcționari. Altfel, e discriminare.

Chiar dacă în șiretenia lor, cei de la PSD și ALDE vor propune în cazul funcționarilor un prag simbolic, să zicem de 100 de euro, acest prag mic va pica în mod previzibil la Curtea Constituțională din moment ce în alte legi avem deja standarde mult mai ridicate, respectiv pragul de 50 de mii de euro propus de CSM. Dacă se creează acest precedent, va fi dificil, dacă nu aproape imposibil de evitat generalizarea pragului care-l va scăpa, în cele din urmă, pe liderul PSD de acuzația principală din dosarul angajărilor fictive.

Acum ar mai trebui lămurit cum au ajuns Simona Marcu și Lia Savonea să servească din partea CSM la fileul PSD propuneri atât de interesante de modificare a Codului Penal? Aici este un mare mister. Amendamentele, angajate prin semnătura președintelui CSM, doamna Simona Marcu, au fost susținute în comisia Iordache de Lia Savonea, membru CSM. Doamna Savonea a și declarat, citată de HotNews.ro, că a venit cu mandat și că amendamentele propuse au fost votate în cadrul CSM.

Or, CSM a dat publicității marți seara un comunicat, din care se înțelege că nu susține pragul de 50 de mii de euro:

• ”Consiliul Superior al Magistraturii nu a propus instituirea unui prag valoric în cazul vreunei infracţiuni, cu atât mai puţin în cazul infracţiunii de abuz în serviciu săvârşită de funcţionarii publici sau în cazul infracţiunilor de corupţie. Consiliul a înaintat Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, un punct de vedere asupra solicitării Ministerului Finanţelor Publice, de modificare a Legii nr.241/2005 privind evaziunea fiscală. În acest cadru s-a urmărit orientarea spre recuperarea prejudiciului şi nu preeminenţa măsurilor punitive. În contextul mai larg al dezbaterilor asupra modificărilor Codului penal, Consiliul a propus o abordare integrată a infracţiunilor economice, printr-o nouă variantă de incriminare a articolului 308 din Codul penal, care reglementează exclusiv infracţiuni săvârşite în mediul privat. Subliniem, aşadar, că varianta de nepedepsire sau de atenuare a pedepsei, propusă de Consiliu, vizează anumite fapte săvârşite exclusiv de angajaţii din mediul privat, iar nu de către funcţionarii publici.”

Din nou, amendamentele CSM referitoare la legea evaziunii fiscale fuseseră trimise la pachet pe data de 14 mai. Pe data de 15 mai, Simona Marcu a revenit cu o completare: dar propunerea de modificare a Codului Penal prin introducerea pragului de 50 de mii de euro nu are legătură cu legea evaziunii fiscale, ci face referire la Directiva privind ”consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție”. Modificările la Cod pentru implementarea acestei directive fuseseră deja trimise pe data de 8 mai.

Prin urmare, de la cine a avut mandat președinta CSM, în ce ședință s-a discutat introducerea pragului la abuz în serviciu comis de alte persoane decât funcționarii publici și cum justifică această măsură? Dacă a trimis aceste modificări în nume personal, de ce a făcut-o, pentru cine, la presiunile cui?

Toate acestea trebuie lămurite, într-un moment când justiția este din nou luată cu asalt, în timp ce modificările la Codurile Penale riscă să transforme România în Disneylandul infractorilor de pretutindeni. Reacția fără precedent a Asociației Forumul Judecătorilor din România de marți, când s-au retras de la lucrările Comisiei Iordache,  spune totul despre cum se raportează majoritatea PSD-ALDE la justiția din România: ”Alte amendamente plasează judecătorii și procurorii în compania clanurilor infracționale, pe același nivel cu proxeneții și traficanții de carne vie, cu cămătarii și contrabandiștii, fiind imaginate pentru <<Contracararea clanurilor, precum și a procurorilor și judecătorilor, în comiterea infracțiunilor specifice>>”

Dacă pragul de 50 de mii de euro nu va fi omorât din fașă, se creează un precedent foarte periculos.

UPDATE: La câteva ore după publicarea acestui text, CSM a anunțat, într-un comunicat, că a reevaluat propunerea de modificare a Codului Penal, care prevedea un prag de 50 de mii de euro sub care abuzul în serviciu, folosirea abuzivă a funcției sau uzurparea funcției, divulgarea de informații nu mai constituiau infracțiuni. Noua propunere de text a CSM nu mai prevede un prag pentru aceste infracțiuni, ci doar o înjumătățire a pedepselor pentru persoanele care achită prejudiciul în timpul urmăririi penale sau pe durata judecății.