Noile propuneri făcute de Jandarmerie pe tema manifestărilor publice, criticate de USR: documentul inițiat este o palmă dată democrației și conține prevederi vădit neconstituționale

Reprezentanții USR arată că noile propuneri făcute de un Grup de Lucru din cadrul Jandarmeriei Române – sub forma unui proiect de lege, ce ar urma să aducă modificări majore prevederilor privind organizarea manifestărilor publice – sunt neconstituționale.

„Considerăm inacceptabile propunerile Jandarmerie privind adunările publice. Nu trebuie îngrădite drepturile românilor!”, se arată în comunicatul transmis de USR.

Propunerile Grupului de Lucru ar urma să înlocuiască Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

„Propunerile limitează semnificativ dreptul constituțional al cetățenilor români de a protesta public și constituie o palmă dată democrației românești și o dovadă că șefii Jandarmeriei nu au înțeles nimic din evenimentele de pe 10 august 2018. În propunerea devenită publică, Jandarmeria vrea ca manifestările publice: să nu afecteze starea de normalitate în societate, să nu fie contrare bunelor moravuri și protestatarii să nu defăimeze națiunea. Documentul este o palmă dată democrației și conține prevederi vădit neconstituționale. Să nu uităm că articolul 39 din Constituția României, referitor la libertatea întrunirilor, prevede că <<Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere>> și aceste drepturi nu pot fi îngrădite. Este revoltător că la aproape 2 ani de la demonstrațiile din 10 august 2018, Jandarmeria nu pare să fi înțeles încă abuzurile pe care le-a făcut asupra oamenilor care demonstrau pașnic în Piața Victoriei. Împreună cu parlamentarii USR, mă voi opune categoric acestui proiect de lege”, a transmis senatoarea USR Silvia Dinică.

USR mai subliniază că Jandarmeria Română a primit săptămâna trecută o propunere legislativă la care se lucrează în Parlament, într-un grup transpartinic și alături de organizațiile neguvernamentale specializate în libertatea de exprimare și drepturile omului, dar a preferat să ignore complet această propunere și să avanseze alte modificări care lasă loc interpretărilor și abuzurilor.

„Sper că domnul Vela nu vrea să continue proiectele lui Carmen Dan. Există, în acest moment, o propunere legislativă într-un stadiu avansat de elaborare, venită din partea mai multor organizații neguvernamentale, și discutată cu parlamentari din mai multe partide, inclusiv USR și PNL. Sper ca această inițiativă, și nu proiectul de lege ieșit din sertarele Jandarmeriei, să devină lege. Legea pe care noi o vom propune preia standardele internaționale și recomandările OSCE/ODIHR și ale Comisiei de la Veneția în materie de libertate de exprimare și adunări publice. România este stat de drept și nu vrem să devină un stat polițienesc”, a transmis și senatoarea USR Florina Presadă.

USR îi cere ministrului de Interne, Marcel Vela, să anunțe public dacă susține aceste propuneri ale Jandarmeriei și face un apel către șefii Jandarmeriei să revină la masa dezbaterii pe baza propunerii legislative la care se lucrează în Parlament alături de ONG-uri. USR va vota împotriva oricărui proiect care nu are și contribuția societății civile.

 

Proiect FINAL 27 05 2020/ora 18.00 – După propunerile Grup Lucru din Jandarmeria Română

LEGE privind manifestările publice

Capitolul I

Dispoziţii generale

Art. 1 – Prezenta lege stabilește modul de organizare și desfășurare a manifestărilor publice precum și participarea la acestea, în scopul exercitării drepturilor cetățenilor garantate prin Constituția României.

Art. 2 – Persoanele îşi pot exprima liber opiniile politice, sociale sau de altă natură, individual sau colectiv, prin manifestări publice organizate şi/sau desfăşurate în condiţiile prezentei legi, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale celorlalte persoane.

Definiţii

Art. 3 – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înțeles:

1. manifestare publică – exprimarea în mod individual sau colectiv a opiniilor, desfășurarea de ceremonii, parade,  manifestări sportive, cultural-artistice, religioase, tradiționale, comemorative precum și activități de promovare, în spațiul public;
2. manifestare spontană – este manifestarea publică desfășurată de către o persoană sau un grup de persoane, care are loc în termen de cel mult 12 ore,  ca reacție la un incident sau eveniment care face imposibilă respectarea cerințelor legale privind declararea sau notificarea;
3. organizator al manifestării publice – persoana fizică sau juridică ce iniţiază sau pregăteşte, în orice mod și prin orice mijloace, desfăşurarea unei manifestări publice în sensul prezentei legi;
4. spaţiul public – locul care prin natura sau destinaţia lui este accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nicio persoana;
5. căi publice – cuprind drumul public, partea carosabilă, acostamentul și trotuarul, după caz;
6. declararea manifestării publice – depunerea declarației prealabile la primăria unității administrativ teritoriale pe raza căreia urmează a se desfășura manifestarea publică care, potrivit prezentei legi, este supusă avizării;
7. notificarea manifestării publice – depunerea/transmiterea la primăria unității administrativ teritoriale pe raza căreia urmează a se desfășura manifestarea publică și la structurile de jandarmerie competente teritorial a informării cu privire la intenția organizării și desfășurării unei manifestări publice care nu este supusă avizării;
8. h)avizarea manifestării publice – procedura prin care comisia stabilită prin prezenta lege analizează declararea organizării și desfășurării unei manifestări publice;
9. i)amenajări distinctive – elemente materiale vizibile utilizate pentru delimitarea spaţiului de desfăşurare a manifestării publice;
10. spațiul public de protecție pentru asigurarea ordinii  și siguranţei publice – zona în care se desfăşoară manifestarea publică, cuprinzând itinerarul de deplasare și locul de adunare, unde instituțiile de aplicare a legii, sub coordonarea Jandarmeriei Române, sunt abilitate să adopte măsurile din competenţă;
11. afectarea caracterului paşnic şi civilizat – starea determinată de acţiunile participanţilor la manifestarea publică prin care, în mod intenţionat, se blochează o cale publică ori se perturbă activitatea instituţiilor de interes public sau privat, se produc violenţe de natură să pună în primejdie integritatea corporală a persoanelor sau a forţelor de ordine ori se produc distrugeri ale bunurilor aparţinând domeniului public sau privat.

Caracterul paşnic şi civilizat

Art. 4 – Manifestările publice trebuie să se desfăşoare astfel încât să nu afecteze starea de normalitate în societate, să nu aducă atingere mediului ambiant şi să nu pună în pericol ordinea şi liniştea publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa sau bunurile acestora ori ale domeniului public sau privat.

Interdicţii

Art. 5 – (1) Sunt interzise manifestările publice prin care:

1. se promovează sub orice formă, ideile sau convingerile de natură extremistă, fascistă, xenofobă, legionară, rasistă, şovină, iredentistă sau ale oricăror organizaţii teroriste;
2. se urmărește inițierea sau organizarea unei lovituri de stat sau o acțiune contrară siguranţei naţionale și ordinii constituționale;
3. se urmărește defăimarea ţării şi a naţiunii, afectarea caracterului național, suveran și independent, unitar și indivizibil al statului român, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri;
4. se perturbă activitatea normală a instituțiilor publice sau private precum și ceremoniile/activitățile oficiale organizate la nivelul statului sau al autorităților publice centrale sau locale.

(2) Pentru asigurarea protecţiei participanţilor, este interzisă desfăşurarea manifestărilor publice la o distanţă mai mică de 100 de metri de unitățile militare, depozitele de carburanţi sau materiale explozive, zonele şi obiectivele cu risc ridicat de radiaţii şi contaminare, unităţile economice cu instalaţii, utilaje sau maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare.

3) În scopul asigurării funcţionării normale a instituţiilor/obiectivelor de interes public sau privat, precum şi a accesului cetăţenilor la serviciile acestora, este interzisă desfăşurarea manifestărilor publice în apropierea ori în incinta gărilor, autogărilor, porturilor, aeroporturilor, unităţilor spitaliceşti sau altor instituții de interes, dacă prin aceasta se împiedică accesul sau desfăşurarea normală a activităţii acestora.

Art. 6 – Pe timpul desfăşurării manifestărilor publice, sunt interzise:

1. propagarea sub orice formă, a ideilor de natura celor prevăzute la art. 5 alin. (1);
2. răspândirea ori prezentarea în public, cu rea credinţă, prin orice mijloace, în mod deformat ori tendenţios, a unor fapte/acțiuni privitoare la România ori la naţiunea română, de natură să aducă atingere autorităţii şi prestigiului acestora;
3. utilizarea mesajelor al caror conţinut încalcă normele de convieţuire socială, indiferent de modul sau mijloacele prin care se transmit;
4. deținerea, consumul, distribuirea ori comercializarea băuturilor alcoolice, cu excepția manifestărilor publice cultural – artistice, promoționale și tradiţionale, în locuri special amenajate de administratorul unităților de desfacere cu  acordul organizatorului și avizele emise de autoritățile competente;
5. deţinerea, de către orice persoană participantă, a armelor de orice fel, a materialelor explozive, incendiare, pirotehnice sau a dispozitivelor pentru şocuri electrice, ori a altor obiecte şi materiale care pot provoca panică sau care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau sănătatea persoanei, ori care pot produce pagube materiale patrimoniului public ori privat;
6. participarea unor persoane izolate sau a unor grupuri de persoane, cu scopul de a tulbura sau împiedica desfăşurarea normală a manifestării publice ori de a o deturna de la scopul acesteia;
7. instigarea prin orice mijloace, iniţierea sau recurgerea la acţiuni, acte, fapte, gesturi sau alte asemenea forme de exteriorizare, de natură să afecteze, în orice mod, caracterul pașnic și civilizat  al manifestării publice;

h) ascunderea feţei cu articole de îmbrăcăminte sau alte accesorii, cu intenţia de a împiedica identificarea.

Capitolul II

Condiţiile de organizare şi desfăşurare a manifestărilor publice

Art. 7 – (1) Manifestările publice se pot desfăşura în intervalul orar cuprins între orele 08.00 – 22.00. 

(2) Prin excepţie, manifestările publice, se pot desfăşura şi după ora 22.00, numai cu îndeplinirea procedurii declarării acestora și a obținerii avizului favorabil al administrației publice locale, în condiţiile prezentei legi.

Art. 8 – (1) Manifestările publice pentru desfăşurarea cărora sunt necesare amenajări speciale pe spaţiul public ori restricţii privitoare la folosirea normală a căilor de comunicaţie ori a transportului public sau necesită adoptarea unor măsuri suplimentare de siguranță din partea structurilor de ordine publică competente, vor fi declarate în condiţiile prezentei legi.

(2) Celelalte manifestări publice care fac obiectul de reglementare al prezentei legi se notifică cu minim 5 zile lucrătoare înainte de desfășurarea manifestării publice și vor respecta modelul prevăzut în Anexa nr. 4 la prezenta lege;

Art. 9 – Dacă organizatorul unei manifestări publice este primăria localității, primarul îndeplineşte toate obligaţiile care decurg din prezenta lege, referitoare la organizarea şi desfăşurarea acesteia.

Declararea prealabilă

Art. 10 – (1) Organizatorul depune, personal sau prin reprezentant, în timpul programului de lucru cu publicul, declaraţia prealabilă la sediul primăriei unității administrativ teritoriale pe raza căreia urmează a se desfășura manifestarea publică, cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării acesteia. Perioada de timp de la data depunerii declarației prealabile până la data desfășurării manifestației publice nu poate depăși 30 de zile calendaristice.

(2) Primăria unităţii administrativ-teritoriale este obligată să înregistreze de îndată declaraţia prealabilă şi să emită un număr de înregistrare corespunzător.

(3) Declarația prealabilă cuprinde în mod obligatoriu elementele prevăzute în modelul din Anexa nr. 1. 

(4) În cel mult 24 de ore de la obținerea numărului de înregistrare de la primărie, organizatorul este obligat să transmită, o copie a acesteia la structura de jandarmerie competentă teritorial.

Art. 11 – (1) Pentru analizarea declarației prealabile, primarul este obligat, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la data depunerii, să convoace o comisie constituită din primar sau reprezentantul legal al acestuia, secretarul localității, reprezentantul jandarmeriei, poliţiei, inspectoratului pentru situaţii de urgenţă, precum şi, după caz, reprezentanţii altor instituţii, în calitate de invitați.

(2) La şedinţa de analiză a declaraţiei prealabile va participa şi organizatorul sau reprezentantul legal al acestuia. Obligația de înștiinţare a acestora revine primarului, prin comunicare directă, fax, e-mail sau orice altă modalitate care poate genera o dovadă de luare la cunoştinţă.

(3) În cazul unei manifestări publice cu privire la care există date şi informaţii potrivit cărora aceasta ar putea degenera în acţiuni de tulburare a ordinii publice, la şedinţa de analiză a declaraţiei prealabile participă şi prefectul. Obligaţia de înştiinţare a prefectului revine primarului.

Art. 12 – (1) Activitatea de analiză desfăşurată în cadrul comisiei se materializează în conţinutul unui proces-verbal de şedinţă, care va cuprinde următoarele: 

1. data, ora şi locul desfășurării ședinței;
2. componenţa nominală a comisiei, cu precizarea funcţiei şi instituţiei din care face parte fiecare membru, precum şi datele de identificare ale organizatorului sau, după caz, ale reprezentantului legal al acestuia;
3. declarația care face obiectul ședinței de analiză;
4. menţiunile şi obiecţiile formulate de fiecare membru al comisiei cu privire la desfăşurarea manifestării publice;
5. concluzii desprinse în urma analizării declaraţiei organizatorului, inclusiv propuneri de modificare a unor elemente cuprinse în conţinutul acesteia, atunci când au intervenit situaţiile  speciale prevăzute de lege;
6. delimitarea spațiului public de protecție pentru asigurarea ordinii  și siguranţei publice;
7. alte aspecte de interes;
8. semnăturile membrilor, organizatorului ori  reprezentantului acestuia și invitaților;
9. anexe.

(2) În baza procesului verbal de şedinţă, primarul emite, în termen de cel mult 24 de ore, o decizie de avizare favorabilă, referitoare la condiţiile în care se poate desfăşura manifestarea publică, potrivit modelului din Anexa nr. 2.

(3) Un exemplar al deciziei se comunică, în scris, în termen de 24 de ore de la emitere, organizatorului și instituțiilor reprezentate în comisie, prin înmânare directă, fax, e-mail sau orice altă modalitate care poate genera o dovadă de luare la cunoştinţă.

(4) Decizia primarului se aduce la cunoștință publică prin publicarea acesteia pe site-ul instituției.

Art. 13 –Avizul nefavorabil al unei manifestări publice se emite în următoarele situaţii:

1. a)atunci când sunt incidente dispozițiile art. 5 alin. (1);
2. b)cu ocazia înregistrării a cel puţin două declaraţii prealabile din conţinutul cărora rezultă intenţia desfăşurării unor manifestări publice ale căror coordonate – loc, dată, trasee și interval orar, se suprapun sau sunt identice și există premisele tulburării ordinii și liniștii publice;
3. c)în cazul neparticipării organizatorului sau a reprezentantului legal al acestuia la ședința de analiză a declarării prealabile.   

Art. 14 – (1) Declaraţiile prealabile, pentru aceleași coordonate de desfășurare, vor fi analizate în ordinea cronologică a depunerii, decizia de avizare fiind emisă pentru prima declaraţie prealabilă depusă şi înregistrată, pentru care nu sunt incidente prevederile art. 13 lit. a).

(2) În cazul declaraţiilor prealabile depuse şi înregistrate ulterior, în condiţiile art. 13, primarul emite decizii motivate privind avizarea nefavorabilă, potrivit modelului din Anexa nr. 3.

(3) Dispoziţiile art. 12 se aplică în mod corespunzător.

Art.15 – Pentru asigurarea libertăţii de exprimare în mod corect şi echitabil este interzisă acordarea avizului favorabil de desfăşurare a unei manifestări publice în acelaşi loc mai mult de 3 zile consecutiv, cu excepția celor cultural – artistice, promoționale, tradiţionale, sportive, comemorative şi religioase.

Capitolul III – Obligaţii

Art. 16 – Participanţii la manifestarea publică sunt obligaţi:

1. să furnizeze date privind identitatea iar la solicitarea organizatorului sau a forțelor de ordine să părăsească locul de desfășurare al manifestării publice, în situația în care au intervenit împrejurări de natură să afecteze caracterul paşnic şi civilizat al acesteia;
2. să nu dețină, să nu consume şi să nu distribuie băuturi alcoolice, cu excepţia situaţiilor și în condițiile admise de lege;
3. să nu adreseze, afișeze ori să scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare direct sau on-line, inclusiv prin rețelele de socializare sau orice alte mijloace, de natură să aducă atingere moralităţii publice sau drepturilor persoanei.
4. să nu arunce cu obiecte, lichide sau substanţe de orice fel asupra persoanelor sau bunurilor acestora, clădirilor, precum şi asupra forţelor de ordine şi a tehnicii din dotare;
5. să respecte indicaţiile sau solicitările organizatorului/reprezentantului acestuia ori ale forţelor de ordine;
6. să elibereze căile publice de comunicaţii ori să părăsească imediat locul în care se desfăşoară manifestarea publică, atunci când aceasta şi-a pierdut caracterul paşnic şi civilizat şi au fost avertizaţi în acest sens, de către forţele de ordine;
7. să respecte traseele, locul şi intervalul orar stabilite pentru desfășurarea manifestării publice, precum şi regulile de convieţuire socială;
8. să nu disloce, modifice sau distrugă barajele, gardurile ori alte amenajări amplasate de către organizator sau de către forţele de ordine. 

Art. 17 – Primarul are următoarele obligaţii:

1. să asigure, contra cost, serviciile publice de interes local, solicitate de către organizator sau reprezentantul legal al acestuia, în vederea desfăşurării normale și în condiții de securitate a manifestărilor publice;
2. b)să interzică, după caz, prin dispoziție, desfacerea băuturilor alcoolice pe timpul desfăşurării manifestărilor publice avizate, în locul sau în imediata apropiere a acestora ori, când consideră necesar, chiar în întreaga localitate.

Art. 18 – Organizatorul este obligat:

1. să comunice decizia de avizare favorabilă/avizare nefavorabilă potențialilor participanți;
2. să nu desfășoare o manifestare publică pentru care a fost emisă o decizie de avizare nefavorabilă;
3. să întreprindă toate măsurile necesare pentru respectarea scopului, a traseelor de afluire şi defluire, a locului şi a intervalului orar, a regulilor de convieţuire socială şi a celor privind comercializarea băuturilor alcoolice, precum si a celorlaltor elemente înscrise în dispoziţia de avizare;
4. să aducă, de îndată, la cunoştinţa forțelor de ordine orice aspecte cu privire la posibilitatea afectării caracterului paşnic şi civilizat al manifestării publice;
5. să delimiteze spaţiul de desfăşurare a manifestării publice prin amenajări distinctive și vizibile;
6. să asigure securizarea spaţiului de desfăşurare a manifestării publice prin amenajări/ dispozitive special destinate pentru protecția participanților, în scopul împiedicării pătrunderii cu autovehicule în locul de desfășurare a acesteia, cu consultarea prealabilă a structurilor competente, pentru protecția și siguranța participanților;
7. să asigure un dispozitiv de ordine, cu personal propriu sau societate specializată de pază care să poarte la vedere însemne distinctive;
8. să nu permită distribuirea ori comercializarea băuturilor alcoolice, cu excepțiile prevăzute de lege;
9. să nu permită participarea la manifestarea publică a persoanelor care se află sub influența alcoolului sau a substanțelor psihotrope;
10. să nu folosească sistemele de comunicare ori rețelele de socializare pentru incitarea participanţilor la violenţă, la producerea de distrugeri sau la alte acţiuni de natură să aducă atingere normelor de convieţuire socială;
11. să ia măsuri pentru îndepărtarea participanţilor care, prin atitudine și comportament, tulbură desfăşurarea normală a manifestării publice, iar când aceştia nu se conformează, să solicite sprijinul forţelor de ordine;
12. să întrerupă imediat manifestarea publică atunci când constată că au intervenit fapte de natură să aducă atingere caracterului paşnic şi civilizat şi să o reia numai după încetarea acestora, în limita timpului alocat pentru desfășurare;
13. m)să asigure servicii de salubrizare, asistență medicală, prevenirea și stingerea incendiilor, pe durata desfăşurării manifestării publice, precum și respectarea normelor de sănătate publică prevăzute de actele normative în vigoare;
14. să ia măsuri pentru aducerea la starea inițială a locului de desfășurare a manifestării publice, imediat după încheierea acesteia;
15. va depune toate eforturile pentru păstrarea caracterului paşnic şi civilizat al manifestării publice şi se obligă să anunţe, de îndată, dar nu mai târziu de 24 ore înainte de data desfăşurării manifestării publice, despre anularea acesteia.

Capitolul IV – Asigurarea și restabilirea ordinii publice

Art. 19 – (1) Asigurarea ordinii pe timpul manifestărilor publice se realizează, potrivit competențelor, de către Jandarmeria Română, pe întregul teritoriu naţional, cu sprijinul de specialitate al autorităţilor publice şi al altor organe legal abilitate.

(2) Măsurile adoptate de către Jandarmeria Română pentru asigurarea ordinii la manifestările publice sunt destinate pentru păstrarea caracterului paşnic şi civilizat al acestora, protecţia participanţilor şi a celorlalţi cetăţeni, protejarea avutului public şi privat şi prevenirea, constatarea și sancționarea faptelor de natură să afecteze ordinea publică. 

Art. 20 – (1) În vederea asigurării ordinii pe timpul unei manifestări publice, la locul desfășurării acesteia se instituie spațiul public de protecție pentru asigurarea ordinii  și siguranţei publice, ale cărui limite pot fi modificate, în funcție de evoluția situației, de către structura de jandarmi competentă.

(2) Pentru asigurarea protecției persoanelor pe timpul manifestărilor publice, se pot constitui, în dinamică, dispozitive de ordine publică formate din personal, tehnică şi mijloace specifice misiunii de asigurare a ordinii, inclusiv animale de serviciu, care acționează pentru:

1. observarea comportamentului participanţilor, atât pe traseele de afluire/defluire, cât şi la locul de desfăşurare a manifestării publice;
2. iniţierea şi dezvoltarea dialogului şi a negocierii cu participanţii la manifestarea publică;
3. prevenirea participării unei persoane sau a unor grupuri de persoane care ar putea tulbura sau împiedica desfășurarea normală a manifestării publice;
4. facilitarea deplasării în siguranţă a participanţilor la manifestarea publică;
5. identificarea şi interzicerea pătrunderii persoanelor cu obiecte şi materiale din categoria celor interzise;
6. realizarea filmărilor şi fotografiilor operative, ca mijloace de probă;
7. blocarea/restricționarea/deblocarea unor direcţii/căi de comunicaţie;
8. extragerea persoanelor care prin acțiuni sau inacțiuni  afectează caracterul paşnic şi civilizat al manifestării publice şi aplicarea măsurilor legale împotriva acestora;
9. evacuarea participanților în situații de urgență ori alte situații în care sănătatea, viața sau integritatea corporală a acestora ar fi pusă în pericol.

Art. 21 – (1) Intervenția pentru restabilirea ordinii publice se execută gradual și proporțional de către forțele de ordine atunci când:

1. manifestarea publică îşi pierde caracterul paşnic şi civilizat;
2. manifestarea publică dobândește caracterul manifestărilor prevăzute la art. 5 alin. (1);
3. este pusă în pericol integritatea corporală, sănătatea sau viața participanților sau a altor persoane;
4. asupra forțelor de ordine se exercită acte de violență care pun în pericol integritatea corporală, sănătatea sau viața acestora;
5. se produc pagube asupra bunurilor din domeniul public sau privat.

(2) Gradualitatea intervenției pentru restabilirea ordinii publice implică următoarea succesiune de acțiuni:

a) avertizarea verbală prin mijloace de amplificare sonoră;

b) avertizarea prin mijloace acustice și luminoase;

c) asigurarea timpului necesar pentru încetarea acțiunilor care afectează ordinea publică;

d) extracția și aplicarea unor măsuri de constrângere;

e) efectuarea somațiilor legale;

f) în situații deosebite, care ar putea crea un impact psihologic major pentru populație se poate realiza informarea publică prin mass media ori prin rețelele de socializare sau orice alte mijloace de comunicare publică asupra posibilității intervenției forțelor de ordine pentru restabilirea ordinii publice; instituțiile mass-media, publice sau private sunt obligate să preia și să difuzeze de îndată, în mod gratuit mesajul de informare publică transmis de autorități;

g) asigurarea timpului necesar părăsirii locului de desfășurare a manifestării publice;

h) folosirea mijloacelor de intervenție din dotare care nu presupun contact direct cum ar fi: dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene sau de marcare, apă, sonore etc;

i) folosirea mijloacelor individuale din dotare care presupun contact direct.

(3) Folosirea forței se face proporțional cu tipul și gradul de tulburare a ordinii publice și numai atât cât este necesar și pe o perioadă limitată, pentru restabilirea ordinii publice.

(4) Procedeele și mijloacele de acțiune care implică măsurile de constrângere vor fi utilizate în mod progresiv și numai dacă este necesar.

(5) Succesiunea derulării acțiunilor prevăzute la alin. 2 nu este obligatorie în situațiile prevăzute la alin. (1), lit c) și d).

(6) Forțele de ordine se sprijină pe concursul larg al organizatorului și al participanților la manifestarea publică.

Capitolul V – Accesul mass-media

Art. 22 – (1) În vederea asigurării dreptului la informare al cetățenilor, accesul reprezentanților mass-media la locul de desfășurare a manifestării publice este liber și garantat.

(2) Pentru realizarea unei comunicări eficiente și transparente, transmiterea unor mesaje sau informații de interes public, precum și în scopul asigurării protecției jurnaliștilor prezenți, la locul desfășurării manifestărilor publice declarate și avizate conform legii, Jandarmeria Română constituie zona de protecție și informare a reprezentanților mass-media.

(3) În zona de comunicare și informare va fi asigurată prezența purtătorilor de cuvânt ai forțelor de ordine, a reprezentanților acreditați ai mass-media și după caz al organizatorului manifestării publice, fără a fi limitată în vreun fel libertatea de mișcare a acestora în locul sau zona de desfășurare a manifestării publice.

(4) Reprezentanților acreditați ai mass-media prezenți în interiorul zonei de protecție și informare le va fi asigurat accesul la informațiile oficiale furnizate de purtătorul de cuvânt al jandarmeriei.

(5) Pentru asigurarea vizibilității și protecției reprezentanții mass media acreditați sunt obligați să utilizeze veste inscripționate cu cuvântul ,,PRESA” și ecusoane de atestare a calității de jurnalist, afișate la loc vizibil.

Capitolul VI – Contravenţii şi infracţiuni

Art. 23 – Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea contravenţională, civilă sau penală.

Contravenţii

Art. 24 – (1) Nerespectarea, de către primar, a obligaţiilor prevăzute de prezenta lege constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:

1. cele prevăzute la art. 11 alin. (2) şi (3), cu amendă de la 300 la 1.000 lei;
2. cele prevăzute la art. 10 alin. (2), cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei;
3. cele prevăzute la art. 11 alin. (1) si art. 17, cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei. 

(2) Nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la art. 13, precum şi a interdicţiei prevăzută la art. 15, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei.

Art. 25 – (1) Nerespectarea, de către organizator, a obligaţiilor prevăzute la art. 10 alin. 4 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei;

(2) Nerespectarea, de către organizator, a obligaţiilor prevăzute la art. 18 constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:

1. cele prevăzute la lit. a) d), e), f) și o) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei;
2. cele prevăzute la lit. c), g), i), j), m) şi n) cu amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei;
3. cele prevăzute la lit. b), h), k) şi l) cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei.

Art. 26 – Încălcarea interdicţiilor prevăzute la art. 6 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei sau cu prestarea a 50 – 300 ore de activități în folosul comunităţii, dacă nu sunt comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni.

Art. 27 – (1) Atunci când organizatorul nu respectă obligațiile prevăzute la art. 18, lit. b), c), g), j) și l) din prezenta lege sau când din vina sa manifestarea afectează grav persoane sau bunuri, organizatorului i se poate aplica, de către agentul constatator, sancțiunea complementară de interzicere a organizării oricărei alte manifestări publice pentru o perioadă de la 6 – 12 luni. Aceeași măsură se aplică oricărui organizator de fapt al manifestării publice chiar dacă nu este beneficiarul direct al avizului pentru organizare.

(2) Plângerea îndreptată împotriva procesului verbal nu suspendă executarea sancțiunii complementare prevăzută la alin. 1.

Art. 28 – (1) Neîndeplinirea de către participanţi a obligaţiilor prevăzute la art. 16, constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:

1. cele prevăzute la lit. a), d), e), f) şi g) cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei sau cu prestarea a 50 – 300 ore de activități în folosul comunităţii;
2. cele prevăzute la lit. b), c) şi h) cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei sau cu prestarea a 50 – 300 ore de activități în folosul comunităţii, dacă nu s-au produs vătămări corporale sau pagube materiale.

(2) Fapta persoanei de a reveni la locul de desfășurare a manifestării publice înainte de terminarea acesteia, după ce a fost îndepărtată în condițiile art.16 lit. a), constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei sau cu prestarea a 100 – 300 ore de activități în folosul comunităţii.

(3) Nerespectarea normelor de convieţuire socială pe durata desfăşurării adunărilor publice, cu excepţia celor prevăzute în prezenta lege, atrage răspunderea contravenţională în condiţiile Legii nr. 61/1991 republicată, pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Regimul contravenţiilor

Art. 29 – Constatarea contravenţiilor prevăzute în prezenta lege şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale se fac după cum urmează:

1. de către prefecţi sau împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 24;
2. b)de către ofițerii și subofițerii de jandarmerie şi ofițerii și agenții de poliţie, pentru faptele prevăzute la art. 25 – 28;
3. de către ofițerii și subofițerii I.G.S.U și structurile subordonate acestuia, pentru faptele prevăzute la art. 25, lit. b), potrivit competențelor prevăzută de lege;
4. d)de către poliţiştii locali, pentru faptele prevăzute la art. 28 alin. (1) şi (3).

Art. 30 – (1) Dispoziţiile prezentei legi, referitoare la constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenționale, se completează cu cele ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunilor prestării unei activităţi în folosul comunităţii, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)  În cazul săvârşirii contravenţiilor prevăzute în prezenta lege contravenientul poate achita, în termen de 15 zile de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravenţiile prevăzute de lege, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Infracţiuni

Art. 31 – Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă, opunerea cu violenţă faţă de măsurile dispuse de organizatori, împuterniciţii acestora sau faţă de forţele de ordine ori împiedicarea lor de a-şi exercita atribuţiile legale privind asigurarea ordinii în desfăşurarea adunărilor publice.

Capitolul VII – Dispoziţii finale şi tranzitorii

Aplicarea legii în timp

Art. 32 – (1) Declaraţiile prealabile depuse până la data intrării în vigoare a prezentei legi, asupra cărora comisia nu s-a pronunţat, se supun prevederilor legale în vigoare la data depunerii acestora.

(2) Măsurile şi obligaţiile privind organizarea şi desfăşurarea manifestărilor publice aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se supun prevederilor legale în vigoare la data autorizării acestora.

Art. 33 – (1) Declaraţiile prealabile depuse până la data intrării în vigoare a prezentei legi, asupra cărora comisia nu s-a pronunţat, se supun prevederilor legale în vigoare la data depunerii acestora.

(2) Măsurile şi obligaţiile privind organizarea şi desfăşurarea manifestărilor publice aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se supun prevederilor legale în vigoare la data autorizării acestora.

Intrarea în vigoare a legii

Art. 34 – (1) Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, republicată, se abrogă.

Sursa Foto: Captura Facebook/protest costel vanatoru