Nordis Group: Nu am vândut apartamente de două ori. Este imposibil acest lucru / Am plătit rezilieri și despăgubiri în valoare de 115.000.000 de lei / Clienții sau partenerii au apelat ulterior la presiuni și șantaj pentru a obține beneficii suplimentare

Nordis Group susține, într-un comunicat, că nu a vândut apartamente de două ori și că a plătit despăgubiri de 115 milioane de lei clienților pe care îi acuză că ”au apelat ulterior la presiuni și șantaj pentru a obține beneficii suplimentare”.

”Încercările repetate de rezolvare pe cale amiabilă a tuturor dosarelor de deschidere a procedurii insolvenței au generat o reacție total contrară; respectiv, nu s-a înțeles efortul Nordis de a se redresa și de a duce la capăt proiectele și de a livra unitățile promise, ci s-a înțeles că formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței reprezintă cel mai bun mijloc de presiune pentru a obține sume de bani de la Nordis”, se mai arată în comunicatul companiei.

Un complet de judecata de la Tribunalul Bucuresti a admis, luni, cererea unuia dintre creditorii dezvoltatorului imobiliar Nordis Management și a dispus intrarea în insolvență a societății. Debitoarea are un termen de 10 zile pentru a-și manifesta intenția de reorganizare. Conform minutei, dacă nu va face acest lucru, i se va ridica dreptul de administrare.

Nordis este unul dintre cei mai cunoscuți dezvoltatori imobiliari din România, cu proiecte anunțate în mai multe zone din țară. Asociații majoritari ai Nordis Management sunt omul de afaceri Răzvan Ciorbă, soțul deputatei PSD Laura Vicol și Mapp Development/Emanuel Gheorghe Poștoacă, fiecare cu câte 46% din părțile sociale.

Recorder.ro a publicat, luni, o amplă investigație despre dezvoltatorul imobiliar Nordis, despre care spune că ”a descoperit indicii solide că unele apartamente au fost vândute de mai multe ori, către persoane diferite”.

Laura Vicol a demisionat, astăzi, din fruntea Comisiei Juridice de la Camera Deputaților. „Am luat această hotărâre ca urmare a atacurilor nedrepte și de o gravitate fără precedent îndreptate împotriva mea, iar până la lămurire lor îmi doresc să demisionez”, se arată în cererea de demisie a Laurei Vicol.

Redăm mai jos integral comunicatul Nordis Group:

”În ultimele zile, Nordis Group a fost ținta unor atacuri media care au adus în discuție atât activitatea companiei, cât și integritatea acesteia. În fața acestor acuzații, Nordis Group a decis să ia o poziție fermă și să povestească deschis despre abuzurile și atacurile venite din partea unor entități care au încercat să-și construiască o imagine publică folosindu-se de renumele unui brand aflat în ascensiune.

În acest moment dorim să facem două mari precizări.

1. Nordis Group nu a vândut unitățile de două ori, așa cum se speculează. Este imposibil acest lucru. La baza oricărui contract de vânzare-cumpărare stă un extras de carte funciară. Acest extras este întotdeauna liber de sarcini, altfel vânzarea nu poate avea loc.

2. Până la acest moment, Nordis Group a plătit rezilieri și despăgubiri în valoare de 115.000.000 de lei și a restituit astfel sume semnificative de bani clienților sau partenerilor care, deși inițial păreau de bună credință, au apelat ulterior la presiuni și șantaj pentru a obține beneficii suplimentare. În ciuda acestui efort considerabil și a reparațiilor financiare oferite, aceste persoane au continuat să atace imaginea companiei în mass-media, prezentând versiuni trunchiate sau false ale situațiilor.

În ultimii patru ani, Nordis Group s-a văzut nevoit să își apere imaginea publică cu costuri enorme. Sumele cheltuite pentru a combate aceste atacuri și pentru a-și proteja reputația au fost uriașe. Nordis subliniază că toate aceste acțiuni denigratoare au avut drept scop compromiterea unui brand care, în loc să fie recunoscut pentru realizările și proiectele sale inovatoare, a fost tras în bătălii de imagine de către cei care nu au avut niciodată intenția de a respecta parteneriatul încheiat.

Din păcate, încercările repetate de rezolvare pe cale amiabilă a tuturor dosarelor de deschidere a procedurii insolvenței au generat o reacție total contrară; respectiv, nu s-a înțeles efortul Nordis de a se redresa și de a duce la capăt proiectele și de a livra unitățile promise, ci s-a înțeles că formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței reprezintă cel mai bun mijloc de presiune pentru a obține sume de bani de la Nordis.

Deși Nordis Group a finalizat cu succes numeroase proiecte rezidențiale și hoteliere de-a lungul timpului, problemele și controversele au apărut în special în legătură cu dezvoltarea complexului Nordis Mamaia. Acesta reprezintă un concept unic în România, un proiect cu un potențial extraordinar, care a atras atenția nu doar a investitorilor, dar și a unor persoane cu intenții mai puțin oneste.

Aceste persoane, deși au achiziționat proprietăți în cadrul complexului respectând termenii și condițiile convenite, au început ulterior să caute avantaje de imagine, exploatând notorietatea în creștere a brandului Nordis.

Profitând de succesul brandului, acești investitori au început adevărate campanii de denigrare și războaie publice pentru a-și face cunoscut numele, folosindu-se de imaginea Nordis pentru a câștiga capital de imagine. Astfel, ceea ce ar fi trebuit să fie un parteneriat bazat pe încredere și respect reciproc s-a transformat într-o încercare de a șantaja compania și de a obține mai mult decât ceea ce era stabilit inițial.

Nordis Group subliniază că acești investitori au beneficiat de unități locative mai mari decât cele pentru care au plătit inițial și, în plus, au primit despăgubiri considerabile. Cu toate acestea, în ciuda acestor fapte, au continuat să facă declarații publice denigratoare.

Nordis Group dorește să precizeze că, în ciuda acestor atacuri și obstacole, compania și-a menținut integritatea și respectarea legilor în vigoare. Toate proiectele dezvoltate de Nordis, inclusiv complexul Nordis Mamaia, au fost realizate conform standardelor și normelor legale.

În plus, orice problemă apărută pe parcursul dezvoltării a fost tratată cu transparență și corectitudine față de toți partenerii și investitorii implicați. Nordis Group se dezice categoric de afirmațiile care au circulat recent în presă și care încearcă să prezinte compania într-o lumină nefavorabilă.

Nordis susține că toate aceste afirmații sunt nefondate și calomnioase, menite doar să compromită un brand care a reușit să se dezvolte și să se impună pe piața imobiliară din România, fără sprijinul băncilor și fără datorii, cu excepția unui mic capital de lucru.

Cu toate aceste provocări, Nordis Group își continuă activitatea și se angajează să ducă la bun sfârșit toate proiectele aflate în derulare, respectând toate angajamentele luate față de clienți și investitori. Compania este fermă în decizia de a combate orice tentativă de abuz și de a proteja imaginea și integritatea unui brand construit cu efort și dedicație pe parcursul multor ani.

Pentru o claritate asupra traseului companiei, redam urmaotarele elemente importante:

• Nordis a fost înființat în anul 2008 și de atunci a funcționat fără întrerupere.
• După mai multe imobile finalizate în Nordul Bucureștiului, am început dezvoltarea de imobile cu hoteliere și apartamente de vacanță.
• Avem în lucru astăzi ansambluri imobiliare în Mamaia, Sinaia, Poiana Brașov, Primăverii – București și Fabrica de Glucoză – București.
• Toți cumpărătorii noștri sunt investitori, ei achiziționând apartamente de vacanță (pentru a le închiria singuri) sau camere de hotel cu randament anual de 7% la Euro, un randament foarte bun.
• În complexul din Mamaia avem în dezvoltare, faza I și faza II, peste 2.000 de apartamente. Primele 4 blocuri, cu o suprafață construită de peste 110.000 mp, sunt ridicate, 60% din apartamente sunt întabulate.
• La 1 Mai 2024 am deschis Nordis Hotel Mamaia, iar primul sezon s-a încheiat cu rezultate bune.
• Complexul din Mamaia, faza I, are în componență 1.380 de apartamente, iar astăzi sunt semnate mai puțin de 1.200 de contracte de vânzare sau promisiuni de vânzare.
• Este fizic imposibil ca un apartament să fie vândut de 2 ori; documentele cadastrale și de carte funciară nu permit acest lucru sub nicio formă.
• Considerăm aceste afirmații calomnioase, fără nicio legătură cu realitatea, și ne dezicem ferm de orice idei asemănătoare.
• Nordis respectă toate legile în vigoare și reglementările în vigoare.
• Am semnat până acum 641 contracte de vânzare-cumpărare, iar celelalte urmează să se întâmple.
• În ultimii 2 ani am plătit către clienții noștri, cu titlul de rezilieri de promisiuni de vânzare, către cei care nu au mai vrut să mai rămână în proiectele noastre suma de 115 milioane lei.
• Cifra de afaceri la 31.12.2023 este de 165 milioane lei.
• Activele societății în august 2024 erau de peste 367 milioane lei.
• În ultimii 4 ani am plătit, pe grup, la bugetul de stat taxe și impozite în sumă totală de peste 17,3 milioane lei.
• Sume rămase de încasat din proiectele noastre aflate în construcție: Mamaia: 59 milioane Euro, Sinaia: 34 milioane Euro, Brașov: 29,2 milioane Euro.
• Nu avem credite bancare, cu excepția sumei de 1,1 milioane Euro, capital de lucru, fiind printre singurii dezvoltatori imobiliari din România, la acest nivel, neîndatorați la bănci.
• Este absolut de neînțeles cum un reportaj realizat de Recorder în iulie-august 2024 a fost publicat fix în ziua în care Tribunalul urma să se pronunțe pe decizia de intrare în insolvență.
• Nu există promitent cumpărător sau furnizor care, într-adevăr, cu o anumită întârziere, în special în ultimele 6 luni, să nu își fi recuperat, dacă acesta a dorit, integral, toate sumele plătite la Nordis, plus penalizări, onorarii de executor judecătoresc, onorarii de avocat, etc.
• Este absolut imoral ca un număr de sub 10 titulari de creanțe să decidă soarta a peste 800 de promitenți cumpărători sau furnizori, pentru că în cadrul dosarului de insolvență exact acest lucru s-a întâmplat.
• În ultimii ani am avut controale de la aproape toate instituțiile statului și, cu excepția unor mici amnezi, toate activitățile controlate sunt conforme și respectă toate normativele în vigoare.

Dacă s-au făcut și greșeli? Da, foarte multe. Nordis are astăzi proiecte uriașe, megalomanice, spun unii. Dar lumea e mișcată de cei care îndrăznesc să viseze la mai mult de 4 etaje și nu se complac în a spune că în România nu există hoteluri, servicii, design, standard de 5 stele. Pentru că da, se poate și în România. Și Nordis chiar aduce o altă lume acasă. Și alături de Nordis și toți ceilalți dezvoltatori care au prins curaj să dezvolte proiecte premium în România.”

Context

În minuta dosarului pronunțat luni, publicată în această după-amiază pe portalul instanțelor, judecătorul sindic a admis cererea creditorului Zaldo Management SRL și a dispus deschiderea procedurii generale împotriva debitoarei.

Deschis în aprilie 2024, în acest dosar există peste 80 de creditori. Prin decizia de astăzi, judecătorul sindic a calificat cererile acestora ca fiind declaraţii de creanţă, urmând ca acestea să fie analizate de administratorul judiciar CITR filiala București.

Săptămâna trecută, într-un răspuns pentru G4Media.ro, Grupul Nordis susținea că ”Valoarea de piață a activelor Grupului Nordis depășește 131 mil Eur, ceea ce inseamna peste 20,7 mil Eur fata de valoarea potentialelor datorii, aceste date fiind publice.”

Conform minutei, în cazul în care debitoarea Nordis nu depune la dosar, în termen de 10 zile de la pronunţarea prezentei hotărâri, o declaraţie prin care să-şi manifeste intenţia de reorganizare, în temeiul art. 85 alin. 1 raportat la art. 74 şi art. 67 alin. 1 lit. g din Legea nr. 85/2014, urmează a opera ridicarea de drept a dreptului de administrare – constând în dreptul de a-şi conduce activitatea, de a-şi administra bunurile din avere şi de a dispune de acestea, situaţie în care conducerea integrală a activităţii debitoarei revine administratorului judiciar.

Judecătorul sindic a mai dat dispoziţie ”tuturor băncilor la care debitoarea are disponibil în conturi să nu dispună de acestea fără un ordin al judecătorului sindic sau al administratorului judiciar, obligaţia de înştiinţare a băncilor revenindu-i administratorului judiciar, în cazul în care operează ridicarea de drept a dreptului de administrare.”

Tot în termen de 10 zile, Nordis trebuie să depună la dosar mai multe documente care să conțină, printre altele, ultima situație financiară anuală, lista completă a tuturor bunurilor, incluzând toate conturile și băncile prin care își rulează fondurile; lista numelor și a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanțele acestora: certe sau sub condiție, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza și drepturile de preferință; lista cuprinzând plățile și transferurile patrimoniale efectuate în cele 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive; lista membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaților cu răspundere nelimitată, pentru societățile în nume colectiv și cele în comandită, precum și o descriere sumară a modalităților pe care le are în vedere pentru reorganizarea activității. Administratorul judiciar trebuie să efectueze, în 60 de zile de la data pronunţării prezentei hotărâri, inventarierea bunurilor debitorului Nordis.

Judecătorul sindic a stabilit și termene pentru derularea procedurii:

a) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului – 21.11.2024;
b) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă a tabelului preliminar de creanţe – 11.12.2024;
c) termenul de definitivare a tabelului creanţelor – 06.01.2025;
d) data primei şedinţe a adunării generale a creditorilor – 16.12.2024.
Completul a stabilit termen pentru verificarea stadiului procedurii la data de 27.01.2025, ora 11:00. Nordis poate ataca decizia de astăzi cu apel.

Ce înseamnă insolvența

Conform unei platforme afiliate Guvernului, procedura de insolvență este un proces legal prin care o companie sau o persoană (numită “debitor”) care nu mai este în măsură să-și plătească datoriile poate să-și reorganizeze sau să-și lichideze activele în scopul de a-și plăti datoriile. Una dintre condițiile deschiderii procedurii este că trebuie să nu existe bani pentru plata unor datorii de minimum 50.000 lei, întârziate la plată cu cel puțin 60 de zile.

În primă fază, un judecător declară insolvența. Ulterior, un administrator judiciar este numit pentru a evalua și verifica datoriile și activele debitorului. Acesta va întocmi un inventar al datoriilor (tabelul creanțelor) și al activelor (inventarul și evaluare).

În funcție de situație, se poate decide fie o reorganizare (în care debitorul își reorganizează activitatea pentru a putea plăti datoriile în timp), fie o lichidare (în care activele debitorului sunt vândute pentru a plăti datoriile). Planul de reorganizare trebuie să asigure plata datoriilor cel puțin la nivelul în care s-ar achita dacă s-ar deschide lichidarea și trebuie votat de majoritatea creditorilor.

Dacă se decide reorganizarea, se va elabora un plan de reorganizare, care va fi executat pentru a plăti datoriile. Dacă se decide lichidarea (falimentul), activele vor fi vândute și banii obținuți vor fi folosiți pentru a plăti datoriile. Durata procedurii de insolvență în România poate varia foarte mult, în funcție de complexitatea situației, de numărul creditorilor, de valoarea datoriilor și de alte multe variabile.

Șansele de scăpare, minime

Statistici ale Oficiului Național al Registrului Comerțului indică faptul că șansele de revenire ale unei firme care a intrat în insolvență sunt mici. Astfel, din 34.087 de proceduri de insolvenţă generale, simplificate, observaţie sau faliment, inclusiv reorganizare judiciară declanșate în perioada ianuarie 2019-primul trimestru al anului 2024, doar în 517 situații procedura s-a închis cu revenire în situația anterioară.

”Avem proceduri de închidere, proceduri de insolvenţă închise, cu radiere din Registrul Comerţului şi fără radiere din Registrul Comerţului, cu revenire în situaţia anterioară.

Acestea din urmă sunt într-un număr foarte mic. Total proceduri care s-au închis cu radiere din Registrul comerţului 19.157 de proceduri, total proceduri care s-au închis cu revenire în situaţia anterioară 517. În acest număr, foarte puţine sunt ca urmare a funcţionării planului de reorganizare.

O parte dintre ele sunt proceduri închise în perioada de observaţie ca urmare a unor tranzacţii efectuate între debitor şi creditor, astfel încât se stinge litigiul şi societatea revine situaţia anterioară”, declara, în luna aprilie a acestui an, directoarea generală a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului de la acel moment, Valentina Burdescu.

Citește și

Investiția Recoreder.ro Schema Nordis. Mașinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar