Noua cruciadă culturală în Ungaria: Viktor Orban vrea o „muzică pop şi rock patriotică”

Guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban, are în vedere un proiect prin care vrea să apere identitatea ungară, acesta stârnind temeri în rândul artiştilor care vorbesc despre cenzură, scrie AFP, preluată de News.ro.

Planul, ale cărui detalii au fost dezvăluite săptămâna aceasta, promite 62 de milioane de euro pentru susţinerea şi formarea de talente, finanţarea creaţiei şi a echipamentelor (studiouri, spaţii de concert).

„Este vorba de realizarea unor producţii pop şi rock ungare de calitate, de a face din ele o sursă de identitate”, explică Szilard Demeter, omul din spatele acestei iniţiative care este din 2019 Comisar pentru cultură.

Într-un interviu acordat anul trecut AFP, pe când era schiţat proiectul, el sublinia că „muzica poate exprima ceea ce este diferit în personalitate, viziune şi experienţa istorică” a locuitorilor din această ţară din Europa Centrală de aproape 10 milioane de locuitori.

„Uneori este de neînţeles pentru europenii din vest, dar acest lucru este pasionant şi exotic”, a încredinţat el.

El şi-a exprimat şi ambiţiile pentru cultura ungară: „În războiul feroce care se joacă, problema este de a şti dacă ea va dispărea în o sută de ani”, a insistat acest chitarist amator.

„Identitatea naţională este slăbită şi trebuie restaurată”, a spus scriitorul în vârstă de 44 de ani.

Lumea artistică se întreabă ce marje de manevră viitoare are. Căci în 2018, Viktor Orban, campion al „iliberalismului”, a promis apariţia unei „noi ere” culturale.

Ungaria, membră a Uniunii Europene din 2004, a fost criticată de mai multe ori de Bruxelles pentru „atacurile” sale împotriva statului de drept.

Szilard Demeter a afirmat că „susţine total măsurile premierului”. Sunt orbanist 110%”, a spus el.

În noiembrie, a vorbit despre George Soros comparându-l cu Hitler, înainte de a-şi retrage acuzaţiile în faţa scandalului.

Acest mecena american, născut evreu în Ungaria şi care a supravieţuit Holocaustului, este regulat ţinta Guvernului, care îi reproşează că încurajează imigraţia.

Ferenc Megyeri, solist al grupului punk ‘HétkŕznaPI CSAlŕłdŕˇsok’ (Decepţiile cotidianului) înfiinţată în 1990, a spus că ştie ce-l costă dacă îl susţine public.

În timpul unui concert înregistrat în octombrie, înainte de difuzarea lui în decembrie la televiziune, organizatorii l-au rugat să renunţe la tricoul pe care era scris numele „Soros”. „Am refuzat şi postul a făcut gros-planuri cu chipul meu”, evitând cu grijă să filmeze mesajul, a povestit el pentur AFP în oraşul Pecs, la sud de Budapesta.

Melodiile „Viktor” şi „Absurdistan”, care critică politica din Ungaria, au fost tăiate la montaj, a mai precizat artistul în vârstă de 55 de ani. Aşa că este neîncrezător în faţa acestui nou proiect.

„Dacă ideea este de a ajuta muzicienii, atunci de ce nu – până la urmă, este vorba despre banii contribuabililor, sunt banii noştri. Dar cred că majoritatea grupurilor vor încasa banii în schimbul tăcerii”, a spus el.

Compozitorul şi chitaristul de renume Zoltan Czutor, 51 de ani, se teme de asemenea de „îndoctrinare, cu elevi care vor asista la opere rock naţionaliste”, în timp ce muzicienii riscă să nu aibă mijloace de a rezista.

Cântăreaţa emblematică de pop Zsuzsa Koncz cunoaşte bine sentimentul de excludere. Celebră în anii 1960, ea a susţinut cauzele liberale în trecut şi nu a mai fost invitată în mass-media oficiale de la revenirea la putere a lui Viktor Orban în 2010.

Artista în vârstă de 75 de ani nu-şi face iluzii în faţa evoluţiei în Ungaria care îi aminteşte de politica culturală comunistă, în care toate operele critice la adresa sistemului erau interzise.