Noua majoritate din Senatul SUA va fi stabilită abia în ianuarie 2021, după ce ambele mandate ale statului Georgia vor fi decise într-un neobişnuit tur doi

Republicanii şi democraţii se luptă umăr la umăr pentru controlul Senatului, după alegerile generale din 3 noiembrie, iar partidul care va deţine majoritatea în această instituţie cu rol-cheie pentru administraţia SUA va fi stabilit abia în ianuarie, după ce va fi organizat un tur doi de scrutin pentru ambele mandate ale statului Georgia, scrie New York Times.

Senatorul David Perdue (R) nu a reuşit să îşi învingă contracandidatul democrat, Jon Ossoff, cu peste 50% din voturi şi trebuie organizat astfel un nou tur în statul Georgia, unde lupta a fost neobişnuit de strânsă. Aceeaşi soartă o are şi lupta pentru al doilea mandat al statului, care s-a dus între republicana Kelly Loeffler şi democratul Raphael Warnock.

Legea electorală din acest stat este ieşită din comun pentru practica generală a SUA, fiind nevoie de o majoritate decisivă, de 50% plus un vot pentru a decide cine va reprezenta statul în Senatul american. Rezultatul finală pentru primul fotoliu a arătat că Perdue a obţinut 49,8% din voturi, iar Ossof doar 47,8%. Diferenţa a fost luată de un candidat independent, care nu se va mai regăsi pe listă în turul al doilea, ce va fi organizat în ianuarie, după învestirea noului preşedinte american. În a doua confruntare, democratul Raphael Warnock are 32.9% din voturi, faţă de Loeffler şi pleacă cu prima şansă.

În acest moment, Partidul Democrat are 46 de senatori, iar Partidul Republican are 48. Pentru democraţi, este imperativ să câştige ambele mandate din Georgia, pentru că doar astfel pot obţine controlul Senatului. Legea americană spune că, în cazul unei egalităţi, votul decesiv aparţine preşedintelui acestui for, care este vicepreşedintele Statelor Unite. Democraţii mizează astfel pe o egalitate de mandate, de 48, care să fie spartă de Kamala Harris, în cazul în care Biden câştigă alegerile.

Senatul american este o instituţie cu rol-cheie, fiind cea care aprobă nominalizările la Curtea Supremă, poate conduce investigaţii, precum cea privind punerea sub acuzare a preşedintelui, şi aprobă şi respinge tratate internaţionale şi poate bloca decizii ale Casei Albe.

sursă: New York Times