Nouă țări europene se reunesc la un summit pentru a crește de zece ori energia eoliană în Marea Nordului / Planul presupune investiții colosale

Un summit care va avea loc luni în Belgia va reuni nouă țări europene pentru a pecetlui ambiția lor comună de a crește de zece ori capacitatea de energie eoliană în Marea Nordului, o provocare industrială colosală pentru a accelera decarbonizarea continentului, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Reuniunea de la Ostende, la care vor participa printre alții președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul olandez Mark Rutte, are ca obiectiv dezvoltarea de parcuri eoliene, infrastructuri de conectare, lanțuri industriale, proiecte de hidrogen verde etc.

Mai mult decât parteneriate specifice, este vorba de coordonarea politicilor naționale, a explicat presei, săptămâna trecută, premierul belgian Alexander De Croo, care a inițiat „summitul Mării Nordului”.

„Principalul lucru nu este atât de mult de a stabili obiective ambițioase, cât de a asigura rapiditatea execuției”, a spus el, făcând apel la o mai mare „standardizare” tehnologică pentru a construi mai repede și la „o mai bună aliniere a ofertelor” pentru a evita saturarea lanțurilor de aprovizionare.

Vor fi prezenți lideri din șapte țări ale UE (Franța, Germania, Țările de Jos, Belgia, Irlanda, Danemarca și Luxemburg – un important finanțator de proiecte), Norvegia și Regatul Unit.

„Împreună, ambiția este de aproximativ 300 de gigawați (GW) până în 2050”, a declarat dl De Croo. Aceasta reprezintă de zece ori mai mult decât capacitatea instalată în prezent. Prognoza pentru 2030 este de a cvadrupla cel puțin flota actuală, a adăugat el.

În timp ce Marea Britanie are 14 GW de energie eoliană offshore, iar Germania 8 GW, în Danemarca, Belgia și Țările de Jos capacitatea este cuprinsă între 2 și 3 GW, iar în Franța și Norvegia în jur de 0,5 GW.

„Ordinele de mărime sunt uriașe (…) În Franța și la vecinii noștri, energia eoliană offshore va fi probabil principala sursă de producție de energie regenerabilă între 2030 și 2050, cu mult înaintea energiei solare și a celei eoliene terestre”, a spus Elysée.

În Marea Nordului, la mică adâncime, turbinele eoliene „pot fi instalate în număr mare”, nu prea departe de coastă, „în condiții de vânt care permit producerea unei mari cantități de energie verde” la un cost „deosebit de competitiv”, a adăugat aceeași sursă.

Franța are ca obiectiv ca până în 2050 să pună în funcțiune 40 de gigawați de energie eoliană offshore pe toate coastele sale.

Investiții colosale

După o primă reuniune a patru țări în mai 2022, acest al doilea „summit al Mării Nordului” se înscrie în obiectivele climatice ale Europei, precum și în dorința acesteia de a-și reduce dependența de importurile de combustibili fosili, în urma războiului din Ucraina.

UE a convenit recent să dubleze ponderea energiilor regenerabile în consumul său de energie până la 42,5% până în 2030, în special prin accelerarea procedurilor de aprobare a infrastructurilor. De asemenea, la jumătatea lunii martie, Bruxellesul a propus o ușurare a reglementărilor pentru industriile ecologice.

Obiectivele de la Ostende pot fi atinse „deoarece Europa este lider tehnologic și industrial în domeniul energiei eoliene offshore”, dar „există o lipsă de finanțare” pentru a sprijini accelerarea liniilor de producție, avertizează Pierre Tardieu de la federația industrială WindEurope.

Industria europeană ar trebui să producă echivalentul a 20 GW de turbine eoliene offshore pe an în termen de cinci ani, față de capacitatea actuală de aproximativ 7 GW … cu riscul de a avea fabrici saturate și blocaje în ceea ce privește componentele.

„Nu producem suficient de multe din anumite elemente cruciale în prezent. O mare parte din fonduri sunt destinate inovației, dar provocarea constă în a investi în structurile de producție existente a căror capacitate trebuie dublată sau triplată”, a declarat Tardieu pentru AFP.

„Producătorii de turbine funcționează în prezent în pierdere, sunt loviți puternic de întreruperi logistice în urma Covid și au nevoie de un sprijin public ocazional”, insistă el, menționând, de asemenea, nevoile masive de formare și de recrutare: energia eoliană offshore va necesita 250.000 de locuri de muncă în 2030, față de 80.000 în prezent.

O altă dificultate este reprezentată de dependența Europei de importurile de componente critice (pământuri rare etc.), în special din China.

Costul total este colosal: la sfârșitul anului 2020, Bruxelles a estimat necesarul de investiții la 800 de miliarde de euro dacă numai UE ar avea ca obiectiv 300 GW de energie eoliană offshore până în 2050.

ONG-urile de mediu cer să nu se grăbească cu studiile de impact asupra biodiversității marine, iar WindEurope atrage atenția asupra constrângerilor legate de pescuit și transport. „Dar, pentru a atinge aceste obiective de turbine eoliene, avem nevoie doar de 7%-10% din bazinul maritim”, insistă Pierre Tardieu.