Noul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz: De la o tinerețe stângistă la o nonșalanță centristă, cu acuzații de corupție care deocamdată nu au efect

Învestit de Bundestag – camera inferioară a parlamentului Germaniei – drept noul cancelar (prim ministru federal), liderul Partidului Social Democrat (SPD), Olaf Scholz, îi succedă Angelei Merkel, în fruntea coaliției “Semafor” cu Verzii și Partidul Liber Democrat și va trebui să-și arate autoritatea nu doar în cea mai mare țară a Uniunii Europene, dar și pe plan internațional, unde predecesoarea sa și-a creat o reputație de operator politic și diplomatic iscusit.

Dar cine este cancelarul Scholz? În vârstă de 63 de ani, este cunoscut sub porecla “Scholz-o-mat” pentru stilul său impasibil și răspunsurile sale uneori apropiate de cele ale unui robot date jurnaliștilor, el a reușit să revigoreze SPD și să-l readucă pe primul loc în alegerile federale din septembrie, pentru prima oară din 2002, este drept că a și a beneficiat de prestația lamentabilă a lui Armin Laschet, succesorul Angelei Merkel în funcția de lider al Uniunii Creștin Democrate (CDU).

Tinerețe stângistă

Originar din Saxonia Inferioară, Scholz a crescut la Hamburg în nordul Germaniei. El a admis că era apropiat de marxism la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980 și, cu aceste convingeri, sa alăturat Jusos, un grup al tinerilor socialiști din cadrul SPD, ajungând, vicepreședintele acestei mișcări.

El a mărturisit mai târziu că în cele din urmă nu a fost atât de convins de ideile de extremă stângă ale mișcării, relatează Financial Times. Tânărul activist a continuat studiile de drept și și-a început cariera ca avocat specializat în dreptul muncii.

Viraj centrist

A fost ales deputat SPD la vârsta de 40 de ani, apoi a preluat șefia partidului în fieful său, la Hamburg. Scholz a fost deputat în Bundestag din 1998 până în 2001, apoi din 2002 până în 2011. În acești 13 ani, fostul tânăr socialist a câștigat influență în cadrul Partidului Social Democrat, devenind secretar al grupului său parlamentar în Bundestagul apoi vicepreședintele său. Din 2007 până în 2009 a fost ministru al afacerilor sociale în primul guvern CDU – SPD condus de Angela Merkel.

În 2011 Olaf Scholz a devenit primar al celui de-al doilea oraș ca mărime al Germaniei, Hamburg, care este în același timp unul din cele 16 landuri federale, post pe care îl va ocupa timp de șapte ani. Bilanțul său în fruntea acestui oraș-land este mai degrabă pozitiv în ceea ce privește managementul municipal, dar rămâne afectat de violența care a marcat metropola în 2017, în timpul summit-ului G20. Olaf Scholz a revenit în guvernul în anul următor, odată cu preluarea șefiei SPD, devenind vice-cancelar și ministru de finanțe.

Odată ajuns numărul 2 în guvernul condus de Angela Merkel, fostul tânăr stângist Scholz și-a desăvârșit evoluția politică spre centru: După cum își amintește Le Figaro, el a jucat un rol în lansarea reformelor de inspirație liberală ale pieței muncii din Germania, realizate în anii 2000 de cancelarul social-democrat Gerhard Schröder.

Participarea lui Olaf Scholz la această „Agendă 2010”, care a provocat reduceri semnificative de buget în beneficiile sociale, i-a adus critici puternice din partea de stânga a SPD. În calitate de ministru al muncii și afacerilor sociale Olaf Scholz a ridicat vârsta de pensionare la 67 de ani, subliniază Financial Times.

Acuzații de corupție

De-a lungul carierei sale politice, asupra lui Scholz au planat tot felul de acuzații de corupție, care însă nu par să-i fi dăunat, deocamdată. În calitate de primar al Hamburgului, Scholz este acuzat că a avut contacte cu reprezentanții MM Warburg & Co, acuzați de a fi produs o pagubă de miliarde de euro guvernului Germaniei.

La Hamburg, consiliul local a ales, de asemenea, să autorizeze consumul unor medicamente controversate, fiind vomitive, în cadrul luptei împotriva traficului de droguri. Un bărbat suspectat de traficde droguri  a murit câteva luni mai târziu în detenție, după ce a fost nevoit să ia astfel de medicamente.

Mai recent, Olaf Scholz a fost prins într-un scandal de spălare de bani care a implicat ministerul său. Percheziții au avut loc în septembrie la ministerele finanțelor și justiției, în cadrul unei anchete asupra departamentului guvernamental care lupta împotriva acestor cazuri. După cum relatează Deutsche Welle (în engleză), acest departament este suspectat că a ignorat și nu a trimis la poliție elemente care dovedesc plăți ilegale.

Schimbare sau continuitate?

Deși a jucat în campania electorală cartea diferenței și a reînnoirii după 16 ani de epocă Merkel, Scholz a profitat și de experiența sa la guvernare alături de fosta cancelară, ceea ce i-a dat o aură de competență pentru mulți alegători. În cele din urmă, Scholz poate să fi văzut drept moștenitorul cel mai logic al Angelei Merkel, înfruntându-se cu un candidat CDU, Armin Laschet, care se străduia să convingă.

“Olaf Scholz este un fel de Merkel care a schimbat costumul colorat cu gri-ul șoricel al tehnocratului concentrat și extrem de plictisitor”, rezumă în Liberation Johann Chapoutot, profesor de istorie contemporană la Paris-Sorbona.

Noul cancelar preia însă guvernarea în condiții extrem de dificile, în fruntea primei coaliții tripartite din Germania după mai bine de 60 de ani, în condițiile în care pandemia de Coronavirus a izbit Germania cu o forță fără precedent și cu o situația pe plan internațional și în special în UE extrem de volatilă care nu-i vor oferi lui Scholz prea mult timp de a-și savura momentul de glorie.