Noul coridor verde stimulează cooperarea energetică între Azerbaidjan și UE

Analiză a publicației azere Trend, preluată de Rador:

În cadrul vizitei președintelui Ilham Aliyev în România, pe 17 decembrie, a fost semnat „Acordul între guvernele Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei privind parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării și transferului de energie verde” a deschis o nouă pagină în cooperarea energetică dintre Azerbaidjan și UE și a pus bazele unui coridor verde care să lege Caucazul de Sud de Europa.

Azerbaidjanul, care s-a impus deja ca un furnizor de încredere de petrol și gaze, devine acum o parte a pieței de energie verde a Europei, consolidându-și astfel și mai mult poziția pe continent. De altfel, acest document este o continuare a memorandumului de cooperare în sectorul energetic, semnat în iulie anul curent între Azerbaidjan și UE, care, pe lângă dublarea aprovizionării cu gaze azere către Europa, prevede și cooperarea în domeniul energiei alternative, în special în producția de hidrogen și reducerea emisiilor de metan.

Acordul semnat servește atât intereselor Azerbaidjanului, cât și celor ale Europei în ceea ce privește tranziția la energia curată. În ciuda faptului că Azerbaidjanul este o țară bogată în resurse de petrol și gaze, nu neglijează tendințele globale de reducere a emisiilor de carbon și acționează în conformitate cu obligațiile din Acordul de la Paris, prin care Azerbaidjanul s-a angajat să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 35% până în 2030, față de linia de bază din 1990. La rândul său, Europa dorește să-și reducă semnificativ dependența de hidrocarburi și să crească ponderea surselor regenerabile în mixul său energetic.

Azerbaidjanul, care joacă deja un rol important în securitatea energetică a Europei, are un potențial suficient pentru a răspunde nevoilor partenerilor săi în domeniul energiei alternative.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, în discursul său la sesiunea plenară dedicată ceremoniei de semnare a acordului menționat mai sus, a spus că potențialul de energie regenerabilă al Azerbaidjanului este de peste 27 de gigawați de energie eoliană și solară pe țărm și de 157 de gigawați de energie eoliană în sectorul azer al Mării Caspice.

„Împreună cu unul dintre investitorii strategici ai țării noastre, intenționăm să implementăm energie eoliană de 3 gigawatt de și de energie solară de un gigawatt până în 2027, din care 80% va fi pentru export. Până în 2037, intenționăm să creăm o capacitate suplimentară de cel puțin 6 gigawați. Astfel, o singură companie energetică globală intenționează să investească în crearea a 10 gigawați de energie verde în Azerbaidjan”, a spus șeful statului.

Președintele Ilham Aliyev a menționat că, în urmă cu două zile, Ministerul Energiei din Azerbaidjan a semnat un acord-cadru cu o altă companie globală de energie. Această companie intenționează să investească în crearea a până la 12 gigawați de energie eoliană și solară în Azerbaidjan.

„Deci, ar trebui creați cel puțin 3 gigawați de capacitate suplimentară de transport pentru prima fază a exportului azer”, a spus președintele.

În plus, potențialul de dezvoltare a energiei verzi în teritoriile Azerbaidjanului eliberate de ocupația armeană va ajuta, de asemenea, țara să devină un furnizor important de energie regenerabilă. În cadrul „Primului Program de Stat pentru Marea Întoarcere”, guvernul Azerbaidjanului lucrează la refacerea infrastructurii energetice cheie necesare dezvoltării economice de succes în aceste teritorii.

Astfel, din 2023 până în 2025, Ministerul Energiei al Azerbaidjanului va studia și evalua perspectivele de utilizare a energiei regenerabile, și anume hidroenergie, energie geotermală și bioenergie, precum și tehnologiile hidrogenului și stocarea energiei și activitățile de hidroacumulare.

Între timp, până în 2026, construcția unei centrale solare de 240 MW în zona Zangilan-Jabrail este prevăzută a fi realizată împreună cu bp, precum și construcția unei centrale eoliene cu o capacitate totală de aproximativ 400 MW în Lachin sau districtele Kalbajar este planificată pe seama investițiilor private.

Ministerul Economiei din Azerbaidjan va fi, de asemenea, angajat în atragerea de investiții private în lucrări de reconstrucție și construcția de noi hidrocentrale. Totodată, SA „Azerenergy” va lucra la refacerea hidrocentralelor mici dezafectate și, în total, va asigura 23 de hidrocentrale mici până în 2025. Astfel, „Azerenergy” intenționează să construiască 28 de noi hidrocentrale noi din 2022 până în 2025, în timp ce numărul hidrocentralelor mici va ajunge la 37 până în 2026. De asemenea, construcția hidrocentralei „Khudafarin” cu o capacitate de 100 MW și a hidrocentralei „Gyz Galași” cu o capacitate de 40 MW. va fi finalizat până în 2025. De asemenea, Ministerul Energiei va implementa proiecte pilot pe tehnologii verzi în perioada 2022-2023.

Astfel, potențialul Azerbaidjanului în materie de surse regenerabile ar putea juca un rol major în diversificarea surselor de energie în Europa și în atingerea obiectivelor sale de reducere a emisiilor de hidrocarburi. Prin atragerea de investiții străine mari în proiecte de energie regenerabilă, Azerbaidjanul își va consolida semnificativ economia și va asigura securitatea energetică a partenerilor săi.