Noul PNRR: 11% din cei circa 30 de miliarde de euro de la UE merg spre educație, 9% pentru Sănătate și cel puțin 28% la Transport feroviar, rutier și metrou. Program național pentru creșe, cloud guvernamental și extinderea semnăturii digitale

Principalele domenii vizate de reforme și investiții prin noua structură a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt 11% din PNRR pentru educație; 9% pentru Sănătate și cel puțin 28% pentru Transport (feroviar, rutier, metrou), potrivit unui comunicat al USR PLUS.

PNRR este cadrul în care România va cheltui în următorii 5 ani cele aproape 30 de miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru relansarea economiei post-pandemie, iar ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a prezentat marți în Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaților noua structură a PNRR.

PNRR va conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecția mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului și, totodată, va include reforme structurale.

„Au venit idei de proiecte și investiții și reforme în jur de 1.700. Totalul propunerilor dinspre ministere este undeva la 70 de miliarde de euro, la care se adaugă cele dinspre UAT-uri, ONG-uri care toate bat peste 100 de miliarde de euro. Revine o sarcină complicată ministerului de a prioritiza și de a negocia aceste priorități. Planul pe care îl vom propune va avea 33 de componente, grupate pe cei șase piloni care au fost introduși de către Parlamentul European.
Am decis să mergem cu o alocare mai mare decât suma alocată României. Probabil va fi în jur de 135%. Nu suntem singura țară care a luat această decizie. Aici va fi partea complicată, în care trecem de la aspirații la explicarea investițiilor și la calcularea costurilor, și la analiza capacității administrative de a implementa aceste idei. Partea de alocări este încă în negociere interguvernamentală și va fi finalizată în această săptămână. Mai avem discuții și cu ministerele de linie în această perioadă pentru a include și alte reforme”, a declarat Cristian Ghinea.

Prin PNRR va fi demarat un proces major de digitalizare a statului: „Pe lângă lista de dorințe de administrației centrale, a ministerelor, a agențiilor care doresc să aibă fonduri pentru digitalizare, un principiu de bază pe care l-am agreat cu ministrul Digitalizării este că nu vom finanța decât sisteme interoperabile astfel încât să se poată schimba informații între baze de date și sisteme informatice”.

PNRR va conține un program național de reducere a abandonului școlar și un program național pentru creșe.

În ceea ce privește mediul de afaceri, „vom marșa pe instrumente financiare pentru a da fonduri direct prin băncile din România astfel încât să avem un efect de levier de până la cinci ori suma finanțată prin PNRR, multiplicând banii disponibili în economia reală”, a mai declarat Cristian Ghinea.

PNRR se axează cei șase piloni introduși de Parlamentul European:

1. Tranziție verde, șase componente: sistemul național de gestionare a apei; păduri (lupta cu tăierile ilegale de lemn) perdele forestiere și biodiversitate; managementul deșeurilor, colectare selectivă și economie circulară; transport feroviar și metrou (rămâne alocarea din decembrie: cel puțin 4,5 miliarde pentru căi ferate și metrou); valul renovării (va exista un fond pentru reabilitare energetică și seismică care va fi gestionat cu Ministerul Dezvoltării); energii regenerabile și eficiență energetică;

2. Transformare digitală, trei componente: cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate (proiecte de actualizare digitală pentru companii și cetățeni; extinderea semnăturii digitale; operaționalizarea cărții electronice de identitate); digitalizarea educației; 5G;

3. Creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă, opt componente: reforma pensiilor; reforma companiilor de stat; sprijin pentru mediul de afaceri; România educată, învățământ dual; cercetare, dezvoltare, inovare; cercetarea și dezvoltarea infrastructurii de gaz; România creativă; transport rutier și autostrăzi;

4. Coeziune socială și teritorială, cinci componente: fond de reziliență pentru UAT-uri pentru dezvoltarea de proiecte în direcția țintelor din PNRR (digital și verde); fonduri pentru comunități sărace și rurale; infrastructură socială și cămine de bătrâni; România velo (scopul este includerea României în traseele velo europene); România atractivă (operaționalizarea organismelor de management al destinației);

5. Sănătate, reziliență economică, socială și instituțională, opt componente: vor fi două direcții de investiții la Sănătate (de acces la sănătate și infrastructură spitalicească); reziliență în situații de criză și campanie de vaccinare; garanția pentru comunitate, dezvoltarea de centre comunitare; infrastructură școlară și universitară; venitul minim de incluziune; formule de încurajare a formalizării muncii; reforma administrației publice; fonduri de reziliență pentru societatea civilă;

6. Social (copii, tineret), trei componente: Programul național pentru reducerea abandonului școlar; granturi pentru tineret și sport; Programul național pentru creșe.

Care sunt pașii de urmat. Ministerul Investițiilor va propune Guvernului o hotărâre prin care includem în anexe rezumatul fiecărei componente, care constituție mandat de negociere cu Comisia Europeană. În paralel, ministerul continuă discuțiile informale cu Comisia Europeană, pe drafturile de componente. După 1 mai, Comisia Europeană va începe să analizeze planurile fiecăruia dintre cele 27 de state membre și va propune Consiliului UE o recomandare de aprobare sau respingere a planurilor individuale. Consiliul va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte. Cel mai devreme acest proces se va finaliza în septembrie 2021, potrivit Ministerului Investițiilor și Fondurilor Europene. (Foto: Facebook/ Cristian Ghinea)