Noul președinte iranian a propus crearea unui Schengen islamic

Ales președinte al Iranului în luna iulie, Masoud Pezeshkian s-a pronunțat pentru simplificarea controlului frontierelor între țările islamice. După părerea sa, acest lucru va ajuta la netralizarea sancțiunilor introduse de Occident. El și-a făcut cunoscută ideea în cursul primei sale vizite în străinătate – în Irak, potrivit Rador Radio România.

În general vizita lui Pezeshkian în Irak nu a trezit un interes deosebit peste hotare. Sunt multe motive. Irakul și SUA poartă convorbiri în legătură cu încheierea retragerii trupelor americane din țară. Sunt foarte puțini soldați – aproximativ 2.500. Agenția Reuters, făcând referire la surse, informează că există o înțelegere de principiu privind retragerea militarilor americani până în 2026. Dacă va intra sau nu după aceasta complet Irakul în sfera de influență a Iranului rămâne o problemă deschisă.

În cursul vizitei sale, Pezeshkian a încercat să arate că statul vecin – cu care la sfârșitul secolului trecut Iranul a purtat un război sângeros – este acum aproape un aliat al Teheranului. Programul vizitei sale cuprindea nu numai vizitarea capitalei, ci și a orașelor sfinte pentru șiiții musulmani – En-Hajaf și Karbala, dar și Kurdistanul Irakian. La convorbirile purtate la Bagdad cu președintele Irakului, Abdul Latif Rashid, și cu primul ministru irakian, Mohammed Shia’ Al Sudani, la fel ca și la întâlnirile cu reprezentanții oranizațiilor șiite, președintele iranian a vorbit mult despre necesitarea sprijinirii unității țărilor islamice în lupta împotriva forțelor externe – Occidentul și Israelul. Ideea simplificării controlului la frontieră, pe care Pezeshkian a prezentat-o în discuția purtată cu omologul irakian, a fost legată de acesta de factorul de politică externă. Schengenul islamic, după cum a afirmat el, ar permite „neutralizarea sancțiunilor occidentale”. O temă de actualitate pentru Iran, cu precădere în ultimele zile. SUA și aliații lor europeni introduc chiar săptămâna aceasta noi sancțiuni împotriva acestei țări (de această dată i se incriminează livrările de rachete către Rusia). Interlocutorul irakian al lui Pezeshkian, a preferat totuși să-și îndrepte atenția spre alte domenii ale colaborării iraniano-irakiene. De exemplu, Abdul Latif Rashid a vorbit despre necesitatea renunțării la decontările reciproce în dolari. Așa că ideea lui Pezeshkian rămâne deocamdată numai o idee, și nu una foarte originală. Despre necesitatea unei mai mari cooperări a țărilor islamice vorbea recent și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan. Într-adevăr, acesta avea în vedere cooperarea militară: nu un Schengen islamic, ci un NATO islamic este o idee tot atât de greu realizabilă, ținând cont de relațiile țărilor și popoarelor din Orientul Mijlociu, uneori foarte încurcate, incomparabile cu cele pe care le au statele occidentale.

Oricum ar fi, președintele iranian a oferit un motiv de reflectare în ceea ce privește cursul politic pe care intenționează să îl susțină, ceea ce nu este lipsit de importantă. La două luni și jumătate după victoria sa foarte neașteptată în alegerile prezidențiale, Pezeshkian continuă să rămână o enigmă pentru milioanele de iranieni și pentru experții străini. Alegerea sa – care s-a petrecut în ciuda numeroaselor prognoze care nu-i promiteau succesul politicianului destul de puțin cunoscut – a arătat cât de mare este cererea de schimbări în societatea iraniană. Pezeshkian este încadrat la curentul politic căruia i se spune convențional curentul reformatorilor. Acest lucru înseamnă că el este adeptul democratizării societății în cadrul sistemului politic existent, în care principali sunt nu președintele și nu parlamentul, ci liderul suprem (rahbar), care se sprijină pe preoțime și pe securiști, în primul rând din Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGS). Tocmai această circumstanță i-a permis lui Pezeshkian să câștige majoritatea voturilor.

Totuși, deocamdată nu este foarte clar ce intenționează să facă președintele și, principalul lucru, ce inițiative reformatoare în politica internă și externă va permite rahbar-ul Ali Khamenei să se realizeze.

Pe 21 august parlamentul a aprobat componența guvernului propusă de Pezeshkian. Noul cabinet de miniștri nu a devenit un cabinet de reformatori. Reformatori sunt doar patru din 19, tot atâția cât țin de fundamentaliști, apărătorii pilonilor spirituali ai revoluției islamice. Nu a fost realizată nici promisiunea lui Pezeshkian de a întineri politica iraniană: vârsta medie a miniștrilor este de aproximativ 60 de ani. Mare parte dintre membrii guvernului sunt persoane apropiate președintelui parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, pe care, potrivit unor date, rahbar voia să-l vadă președinte.

Cu toată limitarea prerogativelor președintelui în politica externă, în această sferă inițiativele reformatoare ale lui Pezeshkian ar putea să se manifeste plenar. Șeful ministerului de externe, Abbas Raraqchi, deși este considerat mai degrabă conservator decât reformator, este asociat totuși cu încercările de schimbare a cursului politicii externe, de găsire a unui limbaj comun cu țările vecine și cu Occidentul în timpul mandatului președintelui Hassan Rohani. Posibil ca vizita făcută de președintele Pezeshkian în Irak și inițiativele lansate acolo să pună bazele prefacerilor din politica iraniană.

Sursa: NEZAVISIMAIA GAZETA / Rador Radio România