G4Media.ro

Noul raport publicat de Comisia Europeană, privind coeziunea: Scad diferențele dintre regiuni…

Sursa foto: European Parliament / Mathieu CUGNOT

Noul raport publicat de Comisia Europeană, privind coeziunea: Scad diferențele dintre regiuni datorită sprijinului acordat de UE

Politica de coeziune a contribuit la reducerea disparităţilor teritoriale şi sociale dintre regiunile UE, arată cel de-al 8-lea raport privind coeziunea publicat de Comisia Europeană, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

„Datorită finanţării destinate politicii de coeziune, se preconizează că PIB-ul pe cap de locuitor al regiunilor mai puţin dezvoltate va creşte cu până la 5% până în 2023. Aceleaşi investiţii au susţinut, de asemenea, o reducere cu 3,5% a decalajului dintre PIB-ul pe cap de locuitor din 10% din regiunile cel mai puţin dezvoltate şi 10% din regiunile cele mai dezvoltate. Raportul arată totodată că, graţie flexibilităţii sale, politica de coeziune a oferit statelor membre şi autorităţilor regionale şi locale un sprijin foarte rapid, atât de necesar în contextul încetinirilor creşterii economice şi al celei mai grave crize din ultimii ani. Noile programe ale politicii de coeziune pentru perioada 2021 – 2027 vor continua să investească în regiuni şi în oameni, în strânsă coordonare cu capacitatea financiară a pachetului NextGenerationEU”, se spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, politica de coeziune a devenit o sursă de investiţii mai importantă. Finanţarea pentru coeziune a crescut de la echivalentul a 34% din totalul investiţiilor publice în perioada de programare 2007-2013 la 52% în perioada de programare 2014-2020.

Din 2001, regiunile mai puţin dezvoltate din Europa de Est au recuperat decalajul faţă de restul UE. În acelaşi timp însă, mai multe regiuni cu venituri medii şi mai puţin dezvoltate, în special din sudul şi sud-vestul UE, au înregistrat stagnare economică sau declin.

„Cel de-al 8-lea raport privind coeziunea arată în mod clar importanţa politicii de coeziune în promovarea convergenţei şi reducerea inegalităţilor dintre ţările şi regiunile din UE. Prin cartografierea domeniilor în care statele membre şi regiunile trebuie să facă mai mult şi mai bine, raportul ne permite să învăţăm din lecţiile trecutului ca să fim mai bine pregătiţi pentru provocările viitorului. Trebuie să accelerăm adoptarea şi implementarea programelor politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, pentru a putea continua să sprijinim regiunile în vederea redresării în urma pandemiei, pentru a beneficia pe deplin de tranziţia către o Europă verde şi digitală şi pentru a realiza o creştere pe termen lung”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Convergenţa dintre statele membre s-a accelerat, însă disparităţile regionale interne din statele membre cu creştere rapidă s-au accentuat. Ocuparea forţei de muncă a crescut, însă disparităţile regionale sunt mai semnificative decât înainte de 2008, arată documentul. Numărul de persoane expuse riscului de sărăcie şi de excluziune socială a scăzut cu 17 milioane între 2012 şi 2019. Decalajul regional în materie de inovare din Europa a crescut din cauza lipsei de investiţii în C&D şi a deficienţelor de la nivelul ecosistemelor de inovare din regiunile cel mai puţin dezvoltate.

Raportul atrage atenţia că populaţia UE îmbătrâneşte şi va începe să scadă în anii următori. În 2020, o treime (34%) din populaţia UE trăia într-o regiune cu populaţie în scădere. Se preconizează că acest procentaj va ajunge la 51% în 2040.

„Pandemia a amplificat riscul inegalităţilor în UE, iar politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente de care dispunem pentru a combate această tendinţă şi pentru a investi în oameni. Politica de coeziune ne ajută să atingem obiectivul de a construi o Europă socială puternică, care să fie favorabilă incluziunii şi echitabilă. Sunt mândru că, datorită fondurilor UE, copiii defavorizaţi primesc cărţi şi calculatoare, tinerilor li se oferă programe de ucenicie pentru a-i integra pe piaţa forţei de muncă, iar persoanele vulnerabile au acces la o masă caldă şi la îngrijire”, a adăgat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Politica de coeziune a avut un impact pozitiv asupra multor regiuni ale Uniunii şi asupra cetăţenilor acesteia, ajutându-i să investească într-o creştere mai durabilă şi echilibrată, cu beneficii pe termen lung, a susţinut infrastructura fizică şi digitală, educaţia şi formarea, IMM-urile şi tranziţia verde.

Mai recent, politica de coeziune a ajutat regiunile UE să facă faţă provocării ridicate de pandemia de COVID-19 şi consecinţelor acesteia. Cele două pachete de sprijin lansate în primăvara anului 2020 (CRII şi CRII+) au oferit lichidităţi imediate, au sporit flexibilitatea cheltuielilor, au majorat rata de cofinanţare la 100% şi au lărgit domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE.

În cadrul instrumentului NextGenerationEU, REACT-EU a furnizat o sumă suplimentară de 50,6 miliarde euro pentru a sprijini redresarea în urma pandemiei, permiţând regiunilor şi oraşelor să continue să investească în creştere şi pregătind în acelaşi timp perioada de programare 2021-2027. De asemenea, acesta a oferit un dispozitiv de siguranţă atât de necesar pentru persoanele vulnerabile ale căror situaţii au devenit şi mai precare ca urmare a pandemiei.

În următorii ani, politica de coeziune va continua să consolideze o dezvoltare echitabilă şi durabilă în toate regiunile UE, sprijinind în acelaşi timp tranziţia verde şi digitală prin: o abordare cuprinzătoare şi orientată a dezvoltării: finanţare, guvernanţă, coerenţă şi sinergii cu politicile naţionale; politici bazate pe realităţile locale, dezvoltate pe mai multe niveluri şi întemeiate pe parteneriate, cu un sprijin croit pe măsură pentru cele mai vulnerabile teritorii; adaptabilitate continuă la provocările emergente şi neaşteptate.

Cel de-al 8-lea raport privind coeziunea va contribui la discuţiile din cadrul viitorului Forum privind coeziunea (17-18 martie), care reuneşte reprezentanţi ai instituţiilor UE, ai autorităţilor naţionale, regionale şi locale din toate statele membre, ai partenerilor sociali şi economici, ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai mediului academic. Forumul va dezbate modul în care politica de coeziune poate garanta că nicio regiune nu este lăsată în urmă în contextul schimbărilor structurale în curs şi că toate regiunile pot profita de beneficiile tranziţiei verzi şi ale tranziţiei digitale.

O dată la trei ani, Comisia publică un raport privind coeziunea economică, socială şi teritorială în UE, în care prezintă progresele înregistrate şi rolul UE ca motor al dezvoltării regionale. Raportul analizează evoluţia coeziunii din UE, pe baza unei game largi de indicatori, cum ar fi prosperitatea, ocuparea forţei de muncă, nivelurile de educaţie, accesibilitatea şi guvernanţa.

Pe baza faptelor şi a cifrelor, raportul oferă o imagine de ansamblu a situaţiei şi a evoluţiei dezvoltării regiunilor UE, precum şi a provocărilor cu care se confruntă acestea. Raportul evaluează în ce măsură au scăzut disparităţile dintre regiuni, analizează cine se află în fruntea plutonului din perspectiva inovării, ocupării forţei de muncă sau capacităţii instituţionale şi cine are de recuperat, de exemplu. Acesta arată, de asemenea, care este situaţia regiunilor din punctul de vedere al tranziţiei verzi şi digitale şi cine are nevoie de sprijin suplimentar. O imagine mai clară a realizărilor şi a ceea ce mai trebuie făcut în perioada de programare 2021-2027 va orienta politicile şi investiţiile UE pentru a ajuta regiunile să realizeze o creştere echilibrată şi durabilă pe termen lung, relateză Agerpres.

Sursa foto:© European Union 2021 – Source : EP/ Mathieu CUGNOT

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

14 comentarii

  1. Pana cand va creste PIB-ul din Romania cu 5% in mod real, probabil ca va deceda jumatate din popor de foame. Dar nu conteaza, pretul integrarii merita platit!

    • Pretul integrarii !?.. Ce ca ne vand produse si noi nu suntem in stare sa facem la fel !? Ca ne dau bani de autostrazi , linii ferate , etc etc .. dar deh noi avem corupti , interese , frici , egoism , sa moara capra vecinului ..

    • @Cosmin placa asta cu „nu suntem noi capabili, avem coruptie” nu mai tine. Banii dati de UE sunt tinuti la vitrina iar politicienii nostri au target de la stapani sa nu se atinga de ei.
      Se repeta scenariul chiar acum in parlament, isi dau cu stangul in dreptul gandindu-se daca e bine sa accepte pragul de 9.4% din PIB pentru pensii desi nici nu s-au apropiat de acest nivel in ultimii ani.
      Aceeasi poveste pe santiere, giratoriul suspendat de la Domnesti a fost inceput pe fonduri UE dar lucrarile au stagnat suficient cat sa se depaseasca exercitiul bugetar si sa se piarda complet finantarea UE.
      Marele Drula a pierdut SF-ul pentru A8, a lasat Straco si Trameco sa inghete lucrarile pe Chetani-Campia Turzii respectiv Chiribis-Biharia, pierzand timp pretios si i-a lasat pe turci in banii lor timp de 1 an, fara progres pe A0 sud sub pretextul ca nu au balast desi, tehnic, intr-un an de zile aduceau balastul necesar de la ei din Turcia. Dar Drula e un erou si UE ne vrea binele. Nu este vorba de sabotaj sistematic, suntem noi incompetenti sau ghinionisti.

    • Pana una alta, PIB-ul a crescut cu 500 la suta fata de epoca de aur atat de mult plansa de propagandistii anti democratie si pro dictatura, cand lumea chiar facea foamea cum o fac toti cei care traiesc in despotismele orientale.

  2. Pentru toti Roexit sau natoexit , pt toti suveranistii dumb .. UE iti ofera dar are si asteptari de la estul europei ! Dar noi suntem ocupati cu furtisaguri, gay, oculta mondiala sau vaccinuri . Noi votam usl de 30 de ani sau vrem aur … udmr isi face de cap cum vrea ! Tara lu papuc !

    Ma intreb unde eram daca nu eram in UE !?

    • Fara UE n-am fi reusit sa terminam coridorul A1 ca parte a Coridorului 4 Pan-European dar stai, A1 nu e terminata nici acum , la 15 ani de la aderare. Sibiu – Pitesti nici nu are sanse sa fie terminata, cu finantare europeana de doar 30%.
      Ce face UE acum este fix opusul coeziunii, ne jupoaie prin intermediarii de pe piata energiei, ne inchide industria si ne indeamna sa ne indatoram ca sa facem tranzitia la economie 0 carbon, in conditiile in care nici nu avem solutii tehnice rentabile pentru 0 carbon.
      Vom ramane in UE pentru ca nu avem alternativa si pe masura ce saracim vom fi mai dependenti de „ajutoarele” UE date cu titlu gratuit.
      UE e sclavie moderna si intoxicare in acealasi timp cu dezinformari si teatru ieftin ca acela facut in parlament la adresa ministrului energiei. A fost gasit tap ispasitor dar n-a fost gasita cauza.

  3. UE este o forță civilizatoare în România, o țară periferică și primitivă.

    • SUA a fost o forță civilizatoare în Afganistan 🤡

    • Fix la asta s-au gandit stapanii europeni cand au ales ca fondurile date gratuit in RRF (PNRR) sa fie recuperate din taxa pe plastic. Vor plati mai mult popoarele „primitive” care nu recicleaza.

  4. Tovarasa Ursula are numai realizari marete. Romania s-a fesenizat in ultimii doi ani si suntem mai rau ca in anii ’90. Oamenii mor pe vapete, economia se stinge, tinerii pleaca masiv, dar tovarasa bifeaza succesuri.

    • nici o treaba cifrele sau propaganda lor cu realitatea din teren.
      cincinalul in trei ani si noi culmi ale succesului.

  5. Atata timp cat platim alea 2.5 miliarde de euro pentru 120 milioane de doze de vaccin e clar ca suntem pe coeziune maxima. Duduie koieziunea-ntre ue.

    • Repet si o voi repeta de fiecare data: nu conteaza pretul platit atata rimp cat este vorba despre integrarea europeana.

  6. Ce comentariu scarbos. De la partea masculina, evident, care nu dezamăgește.