Noul șef al CCR, Marian Enache, se pronunță pentru promovarea dialogului cu CJUE

Promovarea dialogului instituțional cu Curtea de Justiție a UE și CEDO figurează printre „direcțiile de acțiune principale” ale mandatului lui Marian Enache în fruntea Curții Constituționale. Reamintim că CJUE este instanța care a stabilit, într-o decizie cu efecte majore asupra justiției din România, că judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile Curților Constituționale dacă acestea contravin dreptului UE.

Potrivit unui comunicat al CCR, după alegerea ca președinte al Curții Constituționale, Marian Enache „a precizat direcțiile principale de acțiune ale mandatului său”, care „pun accent pe dinamism, deschidere, dialog, digitalizare, management eficient și consolidarea echidistanței Curții Constituționale”.

Sub conducerea lui Valer Dorneanu, CCR a respins decizia CJUE, argumentând că „în plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României”.

Printre acestea:

• promovarea dialogului instituțional cu instanțele constituționale și europene (CEDO/ CJUE).

Mai jos, prioritățile mandatului lui Marian Enache:

Dinamism

• să impulsionăm activitatea Curții Constituționale, având în vedere că sunt peste 8.800 de dosare pe rolul acesteia, aflate în diverse stadii de soluționare. Aceste dosare sunt din perioada 2018-2022, unele fiind pe rolul său de peste 4 ani;
• să contribuim la construirea unei jurisprudențe unitare, clare și predictibile;
• să îmbunătățim calitatea redactării deciziilor.

Deschidere

• să realizăm o deschidere mai mare a instituției în raport cu celelalte autorități publice și cu reprezentanții tuturor profesiilor juridice pentru a se înțelege mai bine conținutul și sensul deciziilor Curții Constituționale;
• să realizăm o deschidere mai mare către necesitățile societății românești;
• să realizăm o deschidere mai mare față de forurile internaționale de justiție constituțională;
• să realizăm o deschidere mai mare către mass-media, pentru a se putea disemina și explica mai bine deciziile Curții Constituționale.

Dialog

• să promovăm un dialog mai structurat între instituțiile statului pentru a diminua numărul conflictelor juridice de natură constituțională;
• să promovăm dialogul instituțional cu instanțele constituționale și europene (CEDO/ CJUE).

Digitalizare

• să continuăm eforturile de digitalizare ale Curții Constituționale;
• să implementăm registrul electronic jurisdicțional;
• să dezvoltăm un modul de jurisprudență și un motor de căutare;
• să reducem la minimum registrele „scrise de mână”.

Potrivit lui Marian Enache, „Curtea Constituțională trebuie să constituie un sprijin real atât pentru cetățeni, în ceea ce privește drepturile și libertățile lor, cât și pentru autoritățile statului, în vederea realizării competențelor lor potrivit Legii fundamentale a statului”. „Ea este o curte de drepturi și libertăți și asigură echilibrul celor trei puteri în stat, fiind, în ultimă instanță, o dimensiune imanentă a statului de drept. De aceea, trebuie să fie percepută și de societate ca o instituție necesară în dinamica vieții juridice românești”, se mai arată în comunicatul CCR.