„Nu există nicio probă” care să dovedească moartea lui Prigojin: Budanov, șeful serviciilor secrete militare ucrainene

Kirilo Budanov, șeful spionajului militar ucrainean, în vârstă de 38 de ani, trăiește în umbră, dar captează cu regularitate atenția presei. În biroul său, unde nu pătrunde nicio rază din lumina soarelui, șeful GUR – direcția de informații a Ministerului Apărării – s-a destăinuit cotidianului britanic Financial Times, care a relatat duminică declarațiile sale, unele dintre ele foarte surprinzătoare, notează Le Figaro.

El se referă în mod enigmatic la moartea lui Evgheni Prigojin, fostul șef al grupului de mercenari Wagner, care și-a lansat „marșul” rebel asupra Moscovei în iunie anul trecut, înainte de a fi ucis în august după prăbușirea avionului său, în condiții cel puțin obscure. Dar Kirilo Budanov sugerează o altă ipoteză: “Apropo de Prigojin, nu m-aș grăbi să trag concluzii atât de repede”, spune el, înainte de a adăuga: „Eu spun că nu există nicio dovadă că ar fi mort”. Pentru Budanov, în orice caz, „Wagner există”.

Sosiile lui Putin

Moartea lui Prigojin nu este singurul subiect asupra căruia Kirilo Budanov aruncă o umbră de îndoială. De asemenea, el revine la un subiect care îi este aproape de suflet: Vladimir Putin și … sosiile sale. Această teorie, ca și cea a „bolii” de care ar suferi președintele rus, este reluată cu regularitate pe rețelele de socializare, fără cea mai mică dovadă până în prezent. Însuși șeful GUR a vorbit în trecut despre faptul că Putin are un „cancer” și că folosește „clone” la televiziune. El a insistat în fața Financial Times, care i-a cerut dovezi. Analiștii săi ar studia „fizionomia” președintelui rus, în special lobii urechilor: „Nu este atât de dificil. O puteți face cu ușurință și singuri”, spune acesta.

Cu privire la desfășurarea războiului, Budanov este mai puțin categoric. Încă din ianuarie anul trecut, șeful GUR a fost principalul purtător de cuvânt al contraofensivei de primăvară (și, în cele din urmă, de vară) care urma să îi ducă pe ucraineni până în Crimeea. „O bătălie decisivă între Ucraina și Rusia va avea loc în această primăvară, care va determina rezultatul războiului”, a anunțat el în martie. În cele din urmă, contraofensiva nu a reușit să străpungă linia rusă Surovikin, ucrainenii câștigând doar câteva zeci de kilometri pătrați. Capturarea satului Robotino nu a deschis calea spre Marea Azov.

Din iarnă, rușii au făcut presiuni la periferia orășelului și au preluat inițiativa mai la est, în regiunea Donețk și Lugansk, cucerind mai multe sate și amenințând orașul Avdiivka. „A spune că totul este în regulă nu este adevărat. Nici să spui că există o catastrofă nu este adevărat”, rezumă cu prudență Budanov, reluând în felul său ideea de „impas” menționată în noiembrie anul trecut de comandantul armatei ucrainene, generalul Zalujnîi. În ceea ce privește anul 2024, șeful serviciilor de informații militare are grijă să nu joace rolul de oracol: „Sper că succesul nostru va fi mai mare decât al lor”.

„Un balon de săpun”

Șeful GUR preferă să pună accentul pe ceea ce i-a reușit cel mai bine de la începutul războiului din Ucraina: operațiuni țintite în interiorul teritoriului rusesc, în special datorită utilizării dronelor. Cu toate acestea, Ucraina revendică rareori responsabilitatea pentru aceste operațiuni. „Nu prevedem schimbări radicale în viitorul apropiat. Tot ceea ce am făcut, vom continua să facem”, a explicat șeful serviciilor de informații militare. În noaptea de sâmbătă spre duminică, un incendiu a izbucnit la un terminal de gaz din apropiere de Sankt Petersburg. Kievul nu a revendicat responsabilitatea pentru acest atac, spre deosebire de cele asupra altor două terminale petroliere de săptămâna trecută.

În spatele acestor incursiuni se află și ideea de a evita, în narațiunea războiului, să se treacă de la ideea unui impas al celor doi beligeranți la cea a unei posibile victorii rusești. „Întreaga legendă a puterii [Rusiei] este un balon de săpun”, acuză el, subliniind dificultatea Rusiei de a ține pasul cu ritmul războiului. „Tocmai acest lucru explică căutarea de arme de către Rusia în alte țări”, afirmă generalul, reluând în special transferurile de muniții din Coreea de Nord. „Au transferat o cantitate mare de muniție de artilerie. Asta a dat Rusiei o mică pauză. Fără ajutorul lor, situația ar fi fost catastrofală”, susține el. Cu toate acestea, Budanov nu spune nimic despre consolidarea capacităților industriei militare rusești și nici despre lipsurile care amenință Ucraina și pe care mulți oficiali ucraineni le recunosc acum în mod deschis.

Pe de altă parte, șeful GUR recunoaște deficitul de oameni cu care se confruntă armata ucraineană. „Lipsa [de oameni] este palpabilă”, recunoaște el, afirmând că „nu este nici măcar de conceput să ne gândim că ne putem descurca fără mobilizare”. Budanov se referea la o declarație a lui Zelenski, care afirmase că armata a cerut mobilizare a 400.000 – 500.000 de soldați suplimentari. Acesta este un subiect sensibil în Ucraina. Săptămâna trecută, la televiziunea națională, fostul procuror general al Ucrainei, Iuri Luțenko, le-a cerut lui Zelenski și Zlujnîi „să spună oamenilor adevărul” despre pierderile ucrainene, pe care le-a estimat la „500.000” de morți și răniți grav – o estimare mult mai mare decât cele avansate până acum.

Șeful spionajului încearcă să liniștească oamenii spunând că pierderile rusești sunt mai mari decât capacitatea Moscovei de a le compensa. Dar până în prezent nu există nicio dovadă care să susțină acest lucru. Dimpotrivă, asistentul lui Budanov, „Vadim Skibitskyi, a declarat săptămâna aceasta că între 1.000 și 1.100 de persoane se înrolează în armata rusă în fiecare zi”, subliniază Financial Times. Aceste cifre sunt mai mult sau mai puțin în concordanță cu cele oferite de Moscova: până în 2024, se așteaptă ca peste 400.000 de ruși, atrași de salariile mari, să fi semnat un contract cu armata.

În acest context favorabil, Vladimir Putin, căruia i se apropie alegerile prezidențiale din martie, nu are nevoie să lanseze o nouă mobilizare, după cea din septembrie 2023, care a fost singura de până acum din partea Rusiei.