„Nu ne vor invada, nu-i așa?” Rușii din Belgorod încep să se teamă Ucraina ar putea trece granița

Războiul a devenit imposibil de ignorat în Belgorod, în sudul Rusiei, la doar câțiva kilometri de granița cu Ucraina. Soldații ruși care se retrag în urma contraatacului ucrainean cutreieră acum străzile. Apărarea antiaeriană bubuie deasupra capului de mai multe ori pe zi. Orașul este din nou plin de refugiați. Și, la graniță, soldații ruși și ucraineni se află față în față, potrivit unui reportaj The Guardian.

Trei soldați ruși din Osetia se plimbă pe străzile necunoscute pe lângă marea Catedrală, într-o seară târzie. Par nesiguri pe picioarele lor, poate că sunt beți sau obosiți. Și caută un loc unde să mănânce.

Din februarie, spun ei, au luptat în Ucraina ca parte a forței de invazie. Erau staționați în satul Veliki Prohodi, la nord de Harkov, când a venit semnalul urgent de a fugi înapoi în Rusia, săptămâna trecută.

„Ce putem spune? Un ordin este un ordin. Nu am avut de ales”, spune unul dintre ei, purtând o șapcă pe care se vede un Z, litera adoptată ca emblemă patriotică de susținere a războiului în Rusia.

Pe măsură ce frontul rusesc din Harkov s-a prăbușit, iar ucrainenii care au ales tabăra rusă au fugit spre graniță, un gând sumbru a trecut prin mintea oamenilor obișnuiți de aici: că războiul ar putea trece în Rusia.

Întrebați încotro se îndreaptă în continuare, soldații spun că nu știu. Dar este probabil, cred ei, că vor fi trimiși înapoi în sud „pentru a apăra granița”.

A doua zi, aproximativ 400 de soldați ai Gărzii Naționale întăresc pozițiile deținute de polițiștii de frontieră ruși. Pot vedea trupele ucrainene de cealaltă parte, într-o confruntare tensionată.

„Cum naiba s-a întâmplat asta?”, i-a spus un polițist de frontieră altuia, își amintesc două persoane care au fost acolo.

În Belgorod, semnalele de război și tensiune sunt la vedere, chiar dacă majoritatea oamenilor crede că este puțin probabil ca războiul să se extindă. Oleg, originar din Ucraina, poartă un tricou pe care scrie „Născut în Harkov” și a cumpărat plăci de OSB în cazul în care va trebui să acopere ferestrele restaurantului său.

Partenerul său de afaceri, Denis, a construit un adăpost antiaerian în curtea din spate și și-a evacuat bunica dintr-un oraș din estul Ucrainei, aflat în prezent în prima linie a conflictului și controlat de ruși.

Denis spune că speră că tensiunile se vor atenua. Dar își iau, de asemenea, măsuri de precauție. „Nimeni nu se așteaptă să vină aici”, spune Oleg. „Dar trebuie să fim pregătiți”.

În piața centrală din Belgorod, soldații își fac provizii pentru iarnă, semn că războiul din Rusia s-ar putea întinde pe parcursul următoarelor luni sau chiar mai mult.

„Unde sunt cagulele?”, strigă unul dintre ei, răscolind una dintre cele câteva tarabe care vând caciuli de camuflaj, jachete, lenjerie de corp termică și alte echipamente pentru vreme rece.

„În fiecare zi, vin zeci de băieți, sunt atât de mulți acum [de la contraofensivă]”, spune Marina, care vinde articole de camuflaj în piață. „Toată lumea are aceste fețe posomorâte. Este mai tensionat acum”.

„Îi văd cum cumpără aceste lucruri și mă întreb de ce nu le au deja [pe acestea]”, mai spune ea, adăugând că trupele cumpără alimente de bază și unelte de gătit pe care se aștepta să fie furnizate de armată.

O femeie în vârstă din piață plânge pe umerii unuia dintre ei. „Vă rog, vă rog, ajutați-ne”, suspină ea emoționată. Bărbații se apropie pentru a-i bate pe soldați pe spate. Deasupra capului, se aude o explozie. „Apărarea antiaeriană”, murmură un bărbat.

„Simți [războiul] aici într-un mod în care nu-l simți în alte orașe”, spune Andrei Borzih, un avocat specializat în falimente care a finanțat prin crowdfunding lunete termice pentru puști și alte echipamente pentru armata rusă. El poartă o cască și o vestă antiglonț în mașina sa. „Se aude.”

Ucraina nu a dat niciun indiciu că intenționează să treacă granița sau să facă mai mult decât să recupereze teritoriul ocupat de Rusia. Dar însăși ideea ca războiul rapid și victorios al Kremlinului să se întoarcă cu efect de bumerang peste graniță în Rusia vorbește despre realitatea înfrângerii suferite de forțele sale în ultimele zile.

„În orice caz, s-au făcut unele calcule greșite – poate că au fost tactice, poate că au fost strategice”, spune Borzih. „Faptul că Rusia a crezut că a ajuns acolo pentru totdeauna a fost clar”.

La fel ca alți susținători ai armatei ruse, el spune că înfrângerile recente ar trebui atribuite sprijinului occidental pentru Ucraina. „Rusia se află acum într-un conflict cu o treime din comunitatea mondială”, spune el.

Săptămâna trecută, un ofițer de securitate în uniformă albastră ținea în mână o pușcă Kalașnikov în fața Liceului nr. 9 din cărămidă roșie de pe bulevardul central Narodny Bulvar. Cu o oră mai devreme, apăruseră rapoarte potrivit cărora orașul a organizat evacuări planificate ale școlilor locale și ale marilor centre comerciale, aparent în caz de bombardament sau de amenințări cu bombă.

Guvernatorul regiunii Belgorod, Viaceslav Gladkov, a emis din nou luni un ordin prin care cerea autorităților locale să își verifice adăposturile antiaeriene. Școlile din apropierea graniței au fost închise temporar. Videoclipuri online arată voluntari care taie copaci pentru a construi fortificații în zonele împădurite de la sud de oraș.

Oamenii de aici înțeleg acum că războiul nu merge bine. Într-o serie de interviuri, localnicii descriu sentimentul de șoc în primele zile ale războiului, urmat de o creștere a sentimentului patriotic însoțit de simboluri pro-război, cum ar fi popularul Z, lipite pe mașini și clădiri.

Acum, multe dintre acestea au dispărut, în timp ce Belgorodul se pregătește pentru un conflict lung care s-a apropiat mult mai mult decât s-au așteptat vreodată.

La fel ca în multe orașe rusești, abia dacă există activism anti-război. Ilia Kostiukov, în vârstă de 19 ani, un activist al opoziției și fondator al Comitetului anti-război din Belgorod, spune că se concentrează pe încurajarea oamenilor care se opun conflictului să vorbească și că încercarea de a-i convinge pe susținătorii războiului să își schimbe părerea este „inutilă”.

Întrebat despre consecințele directe ale războiului pentru locuitorii din Belgorod, el menționează sosirea de refugiați și o pană de curent recentă cauzată de o explozie care a lovit o centrală electrică din apropiere.

De asemenea, soldații au devenit din ce în ce mai gălăgioși la cafeneaua karaoke unde lucrează. Bătăile izbucnesc în mod regulat, spune el. Un grup de soldați a refuzat să își plătească nota de plată și apoi au amenințat barmanul cu pistoalele.

Dar, în mare parte, spune el, în Belgorod domnește apatia. „Pentru noi, se simte ca și cum nimănui nu-i pasă până când nu-i atinge personal. Până când cineva nu aduce un sicriu la tine acasă, nimănui nu-i pasă.”

Unele familii sunt despărțite de graniță. Irina, o agentă de turism, locuiește cu fiica ei în Belgorodul lor natal. Însă fostul ei soț și tatăl copilului ei locuiește în Harkov.

„Copilul nostru este împărțit între două țări”, spune ea cu o voce încordată. „În mod absolut egal. Indiferent ce se întâmplă”.

În urmă cu două săptămâni, spune ea, fostul ei soț i-a spus că a fost chemat în armată de către Ucraina. Era gata să servească pentru că simțea că este datoria lui patriotică. Ea este îngrozită că va fi ucis.

„Mi-am pierdut puțin mințile și am spus niște lucruri foarte neplăcute”, spune ea despre cea mai recentă conversație a lor. „Se poate întâmpla orice. Am vrut să îl salvez pe tatăl copilului meu”.

„Este cetățean al Ucrainei și își îndeplinește datoria pentru țara sa – și încearcă să își îndeplinească datoria față de familia sa.”

Seara, Iulia Nemchinova, o voluntară care livrează ajutoare persoanelor recent sosite în Belgorod din Ucraina, merge la un mic container maritim din sectorul industrial pe care îl numește „depozitul”. Înăuntru, se află biscuiți, scutece, tampoane, ceai și cafea și zeci de alte produse care nu se vor strica la căldură sau la frig.

Pe telefonul ei, are o foaie de calcul cu aproape 1.200 de intrări de la familiile care au sosit, solicitând produse de bază. Ea estimează că 6.000 de persoane au nevoie de ele. Numai într-un apartament se aflau aproape două duzini de persoane, spune ea. „Belgorodul este depășit”.

Aproape 85% dintre cei care au sosit recent din Ucraina vor să rămână aproape de graniță, spune ea. Acest lucru i-a determinat pe mulți dintre ei să refuze să meargă în taberele de refugiați guvernamentale de-a lungul graniței, care mai târziu i-ar vedea trimiși mai departe în Rusia.

Există un sentiment, chiar și printre susținătorii lui Putin, că Rusia pierde susținerea pe care o mai avea în Ucraina.

La un centru de distribuire a ajutoarelor, ucrainenii cu opinii deschis pro-Kremlin întreabă de ce nu au fost avertizați în legătură cu contraofensiva sau nu au primit mai mult ajutor din partea guvernului după ce au ajuns în Rusia.

„Ne simțim fără adăpost și de parcă nimeni nu are nevoie de noi”, spune o femeie cu opinii pro-ruse care a fugit din Kupianskul ocupat, un oraș care a fost recent recucerit de armata ucraineană.

Așa cum a promis tuturor celor care fug din calea războiului în Rusia, ea a primit 10.000 de ruble (143 de lire sterline) de la guvern. „Am primit cele 10.000 de ruble, dar casa mea era acolo, iar eu am aruncat totul și am rămas fără casă”, spune ea.

Un activist stabilit în Rusia care a călătorit în mod regulat pe teritoriul ucrainean ocupat pentru a evacua oameni spune că a fost uimit de lipsa de investiții în infrastructura de acolo. El își amintește sentimentul de a fi martor la o „apocalipsă” în timp ce se afla la o răscruce de drumuri goală din Kupiansk.

El a dus 3,5 tone de alimente și medicamente la un orfelinat. În alte locuri, pur și simplu a călătorit prin sate mici pentru a aduce alimente și medicamente localnicilor, adesea vârstnici.

În Vovchansk, spune el, nu a existat lumină sau electricitate timp de mai multe luni. „Cred că acesta este unul dintre eșecurile armatei ruse – că nu au adus suficiente beneficii. Așa că oamenii au salutat sosirea trupelor ucrainene”, spune el.