Numărul de exemplare de asprete, peşte ameninţat cu dispariţia care trăieşte doar în râul Vâlsan, a crescut de la 12 exemplare la 154

Numărul de exemplare de asprete, peşte ameninţat cu dispariţia care trăieşte doar în râul Vâlsan, a crescut de la 12 exemplare identificate în 2021, la 154 în 2023 anunţă Fundaţia Alex Găvan, care a iniţiat proiectul ”Aspretele Trăieşte”, potrivit News.ro. În perioada 25 iunie – 3 iulie se desfăşoară pescuit ştiinţific la asprete cu o echipă de nouă biologi, parte din etapa finală a acţiunilor de evaluare a efectivelor speciei, desfăşurate pe o perioadă de trei ani. 

Ministrul Mediului a vizitat joi puncte cheie ale proiectului, afirmând că ”orice specie care, prin dispariţia ei, reduce biodiversitatea, ia cu ea şi o parte din viaţa Planetei”. La rândul său, conservaţionistul Alex Găvan, fondator al proiectului a declarat că ”suntem cu toţi custozii acestei planete, nu stăpânii ei, nu cuceritorii ei”.

”După ce, ani la rândul, a existat zvonul dispariţiei sale, numărul de exemplare de asprete identificate prin pescuit ştiinţific în cadrul proiectului de conservare Aspretele Trăieşte a crescut bătând record după record. În perioada 25 iunie – 3 iulie se desfăşoară pescuit ştiinţific la asprete cu o echipă de nouă ihtiologi, parte din etapa finală a acţiunilor de evaluare a efectivelor speciei, desfăşurate pe o perioadă de trei ani. De asemenea, în contextul adoptării de către UE, săptămâna trecută, a legii restaurării naturii, Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a vizitat joi, 27 iunie, puncte cheie din cadrul proiectului”, anunţă joi Fundaţia Alex Găvan.

Informaţiile oficiale ale Ministerului Mediului înainte de 2019, anul de început al proiectului, estimau populaţia de asprete ca fiind între 10 şi 15 exemplare.

În 2020, echipa a identificat 12 exemplare, în 2021, 10 exemplare, iar apoi, în urma cercetărilor sprijinite de către MBZ Species Conservation Fund, numărul exemplarelor a crescut semnificativ, cu 57 de exemplare identificate în 2022 şi 154 în 2023.

”Arealul său a fost extins de la doar un kilometru şi confirmat pe o lungime de 16 kilomentri a râului Vâlsan, între localităţile Brădetu şi Vâlsăneşti, aici fiind singurul loc de pe întreaga planetă unde acest peşte se mai regăseşte. Debitul de apă insuficient asigurat în aval de barajele Vâlsan şi Dobroneagu, poluarea apei, fragmentarea habitatului, extragerea de bolovani din albia râului sau tăierea vegetaţiei de pe maluri sunt doar câteva din cauzele care au făcut ca aspretele să devină cel mai rar peşte de apă dulce din Europa şi poate chiar din lume. Este critic periclitat, deşi întregul său areal se află sub protecţia unei rezervaţii naturale şi a unui sit Natura 2000”, transmite sursa citată.

Încă de la început, echipa Aspretele Trăieşte a lucrat la îmbunătăţirea condiţiilor de habitat, între timp, reuşind stoparea unei mari părţi din distrugerile care se petreceau pe Vâlsan. De asemenea, acţiunile din teren au dus la reducerea intensităţii factorilor de poluare, iar debitul de apă al râului se apropie acum de valoarea optimă, fiind pe cale ca acest aspect să fie rezolvat permanent.

Salvarea aspretelui de la extincţie se sprijină pe patru piloni:

1. Crearea Sanctuarului Aspretelui pe malul râului Vâlsan, la Galeşu – baza de cercetare şi înmulţire a speciei în captivitate. Ea va servi şi ca un centru de vizitare experienţial şi sustenabil, cât şi ca un hub comunitar. Terenul a fost deja achiziţionat cu ajutorul Kaufland România.

2. Reconstrucţia ecologică a râului Vâlsan, urmată de cea a râului Argeş şi a râului Doamnei, în vederea reintroducerii aspretelui în arealul său istoric. Un proiect pilot de reconstrucţie ecologică se desfăşoară deja în parteneriat cu Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea. Parte din acţiunile de reconstrucţie a habitatelor acvatice degradate se fac şi cu sprijinul Fundaţiei Disney, iar refacerea conectivităţii râului, prin îndepărtarea barierelor artificiale care fragmentează habitatul aspretelui şi care nu îşi mai îndeplinesc funcţia pentru care au fost construite, este realizată cu susţinerea Programului Open Rivers.

3. Advocacy ferm şi eficient pentru cauza aspretelui, într-o manieră încărcată de bunătate iubitoare. Oferirea de sprijin instituţiilor statului român, la toate nivelurile, pentru a asigura respectarea şi punerea în aplicare a legislaţiei de mediu.

4. Educarea continuă, implicarea şi împuternicirea comunităţilor locale. Conştientizarea faptului că prezenţa aspretelui în zonă şi existenţa ariei protejate sunt un privilegiu şi reprezintă cheia de boltă către regenerarea şi dezvoltarea durabilă a văii Vâlsanului.

Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a declarat că a vrut să vină să vadă cu ochii săi cel mai rar peşte de apă dulce din Europa, şi poate chiar din lume: aspretele.

”Dintre toate locurile de pe Pământ, aspretele îşi are aici ultimul său refugiu – râul Vâlsan. Este singurul loc unde mai poate fi văzut! Aş vrea ca toată lumea să înţeleagă cǎ orice specie care, prin dispariţia ei, reduce biodiversitatea, ia cu ea şi o parte din viaţa Planetei. Alex Găvan şi echipa sa din proiectul Aspretele Trăieşte au demonstrat că, prin implicare constantă şi pe termen lung, prin multă dedicare şi acţiune, dispariţia unei specii poate fi reversibilă. Este un proiect de conservare unic la nivel mondial. Ministerul Mediului sprijină proiectul Aspretele Trăieşte şi căutăm împreună soluţii pentru finanţarea sa”, a afirmat Fechet.