Numărul refugiaților și al solicitanților de azil în Europa continuă să crească, arată datele ONU

Numărul refugiaților și al solicitanților de azil în Europa a crescut din nou în 2023, războaiele și crizele din alte părți ale lumii alimentând fluxuri migratorii tot mai mari, arată datele Agenției ONU pentru Refugiați, potrivit Euronews.com.

Între timp, țările de pe continent înăspresc și mai mult măsurile de securitate ca răspuns la îngrijorările tot mai mari privind imigrația ilegală.

Săptămâna trecută, guvernul de coaliție al Germaniei a convenit să înăsprească politicile de securitate și de azil în urma unui atac mortal prin înjunghiere legat de așa-numita grupare extremistă Stat Islamic.

Atacul din Solingen, unde trei persoane au fost ucise și opt rănite în timpul festivalului aniversar al 650-lea al orașului, a declanșat tensiuni politice privind politicile de azil și de deportare.

Partidul de extremă dreapta anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD), care a transformat incidentul într-un pilon al campaniei sale, a obținut duminica trecută o treime din voturi în Turingia și Saxonia, două state din estul Germaniei.

Atacurile recente au determinat Germania să își schimbe politica de azil și să deporteze pentru prima dată migranți din Afganistan.

Cifrele oficiale arată că numărul refugiaților afgani care solicită azil în Germania a crescut de la revenirea talibanilor la putere în Afganistan.

În ultimii ani, Europa a văzut cel mai mare număr de refugiați provenind din Ucraina, Siria și Afganistan – Ucraina și Siria confruntându-se cu conflicte active pe teritoriul lor.

Invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia la începutul anului 2022 a provocat o deplasare masivă în Europa. Datele agenției pentru refugiați UNHCR arată că, până la sfârșitul anului trecut, războiul a deplasat aproximativ 3,7 milioane de persoane în interiorul țării și a forțat 6,3 milioane de refugiați și solicitanți de azil să caute protecție în străinătate, dintre care aproape 6 milioane în Europa.

Conform datelor, sirienii și afganii continuă să fie cele mai mari două grupuri de solicitanți de azil, așa cum au fost timp de mai mulți ani, depunând 209.000 și, respectiv, 155.000 de cereri până la sfârșitul anului 2023.

Numai Germania a primit un număr semnificativ de cereri de azil, cu 117.363 din partea sirienilor și 61.000 din partea afganilor până la sfârșitul anului trecut.

Între timp, țările de coastă din spațiul Schengen care se învecinează cu state care nu sunt membre ale UE au fost principalul port de intrare pentru refugiați și migranți – o tendință continuă de la criza migranților din 2015 din Europa.

Rapoartele privind respingeri violente și alte încălcări ale drepturilor omului împotriva poliției de frontieră și a agenției UE de control al frontierelor Frontex au provocat critici semnificative din partea ONG-urilor din întreaga Europă.

Cu toate acestea, unele state membre ale UE și-au sporit vigilența, în timp ce altele se gândesc să transfere o parte dintre solicitanții de azil în țări terțe.

Italia a mers cel mai departe prin semnarea unui acord controversat cu Albania, prin care bărbații singuri care solicită azil vor aștepta decizia Romei în țara din Balcanii de Vest – o premieră pentru UE și a doua după planul eșuat al Regatului Unit de a trimite solicitanții de azil în Rwanda.