Numărul românilor care reciclează în sistemul ReturRO crește exponențial, spune managerul comercial al programului. Dar care sunt provocările când ajungi la pubelă?

Sistemul de Garanție-Returnare RetuRO, lansat la finalul lui 2023, a avut un început marcat atât de rezultate pozitive în ceea ce privește reciclarea în România, cât și de experiențe negative asociate timpului lung de aștepare la stațiile de colectare de deșeuri și dificultăților tehnice, printre altele.

La finalul lunii iunie, administratorii sistemului anunțau că peste 29.000 de tone de ambalaje SGR au fost predate către reciclatori în primele șase luni ale programului, cu alte cuvinte, peste 85% din cantitatea de ambalaje colectate de la consumatori.

Radu Pascu, manager comercial RetuRO, atribuite acest succes, în parte, nivelului de conștientizare ridicat și a faptului că o parte semnificativă a populației a decis deja să ia parte la sistemul de reciclare.

• „96% dintre cetățeni cunosc, au auzit despre sistem, știu cum funcționează. Deja, 50% dintre cetățeni au și returnat cel puțin o dată, iar numărul acesta este încreștere”, a afirmat Radu Pascu în cadrul „Academiei de Jurnalism de Mediu Reporting: Climate”, un masterclass online organizat de Asociația Ecoteca și GRF+, la care au luat parte mai mulți jurnaliști și reprezentanți ai societății civile, la sfârșitul lunii iunie.

Afirmațiile managerului RetuRO sunt susținute de un studiu de piață realizat de compania britanică Kantar în luna martie și citat de Economica.net.  Potrivit Kantar, cel puțin 50% dintre românii interviați au aderat la Sistemul de Garanție Returnare. Din acest segment, peste jumătate au declarat că au returnat ambalaje de cel puțin trei ori și un sfert au afirmat că „returnează constant ambalajele SGR”.

Un aspect important al situației, a mai explicat Radu Pascu, este acela că returnarea de ambalaje de către cetățeni cunoaște o creștere exponențială de la lună la lună. Jumătate din ambalajele colectate în primele șapte luni de funcționare ale sistemului au fost adunate în luna mai, iar „luna iunie este într-o explozie continuă”.

Potrivit lui Radu Pascu, rata de colectare a ambalajelor a depășit pragul de 40%: o creștere semnificativă față de luna martie, spre exemplu, când raportul RetuRO arăta o rată de 13%.

În ansamblu, a concluzionat Radu Pascu, primele luni ale SGR reprezintă un succes de mai multe puncte de vedere, dar va avea nevoie în continuare de schimbări și îmbunătățiri. Spre exemplu, la momentul actual, în jur de 2 miliarde de ambalaje SGR au fost puse în circulație în România, dar „aștepările sunt să fie undeva la șapte miliarde anual”. Deși nu sună ca și cum ar avea un impact foarte puternic la prima vedere, Radu Pascu amintește de faptul că  o colectare și reciclare eficientă a acestor ambalaje reprezintă înlăturarea de pe străzi a mii de tone de deșeuri.

Prelucrarea lor pentru a fi refolosite are și puternice motivații economice și politice, amintește el: pe de altă parte, această „economie circulară” creează noi locuri de muncă pentru români, iar pe de altă parte, poate ajuta la alinierea României la standardele europene. În trecut, Comisia Europeană a reclamat România la Curtea de Justiție a UE pentru că nu a respectat directivele impuse pentru gestionarea deșeurilor.

Este important de amintit faptul că ambalajele și pungile de plastic au devenit, în ultimii ani, una din preocupările principale ale activiștilor de mediu și ale autorităților internaționale. Cantitatea anuală de deșeuri din plastic produsă pe glob a crescut de la 180 de milioane de tone pe an la aproape 400 de milioane de tone, potrivit raportului Global Plastics Outlook, publicat al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE),

În acest nou context, unele din cele mai mari ONG-uri de conservare a mediului din lume, precum Marine Conservation Society și World Wide Fund for Nature susțin eforturile de a reduce impactul ambalajelor de plastic, în special al celor de unică folosință, inclusiv din partea consumatorilor – astfel de eforturi sunt, în mod evident, încurajate de inițiative precum Sistemul Garanție-Returnare, deși au existat și anumite provocări.

RetuRO – provocări în local 

În ciuda succesului RetuRO, presa centrală, dar și locală din România a semnalat și anumite probleme și provocări legate de funcționarea sistemului, în mod deosebit în ceea ce privește cozile de la stațiile de colectare ale ambalajelor.

Un reportaj realizat de PressOne în luna mai a evidențiat problema cozilor în București – printre factorii care îngreunau sistemul pentru consumatori se regăsește prețul de 50 de bani al ambajelor. Oamenii intervievați de PressOne au afirmat că preferă să strângă un număr mai mare de ambalaje pe care să le predea în același timp, pentru vouchere cu valori mai ridicate care să-i poată ajuta la cumpărături.

Rezultatul evident sunt cozile pline de oameni cu pungi voluminoase de PET-uri greu de gestionat, problemă înrăutățită de automatemele de colectare nefuncționale.

La finalul lunii martie, Europa Liberă raporta că oamenii erau nevoiți să aștepte ore întregi la Centrul de colectare a ambalajelor SGR din Bonțida, Cluj.

În aceeași perioadă, Ministrul Mediului, Mircea Fechet, declara că este contactat direct de comercianți care „stau de o săptămână cu sacii şi nu a venit nimeni să îi ia”.

O problemă direct legată de Sistemul de Garanție-Returnare a fost semnalată în Sibiu de către Turnul Sfatului: pubele răsturnate, vandalism și mizerie lăsată în mai multe cartiere ale orașului de către căutătorii de ambalaje care au devenit din ce în ce mai distructivi, pe măsură ce cantitatea de deșeuri colectate în oraș a crescut de la lună la lună.