Numele a aproximativ 425.000 de persoane suspectate de colaborare cu naziștii în timpul ocupației germane a Țărilor de Jos au fost publicate online pentru prima dată

Numele reprezintă persoane care au fost investigate prin intermediul unui sistem juridic special instituit spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Dintre acestea, mai mult de 150.000 au primit o formă de pedeapsă, relatează BBC News.

Dosarele complete ale acestor anchete erau accesibile anterior doar vizitând Arhivele Naționale Neerlandeze de la Haga.

Institutul Huygens, care a contribuit la digitizarea arhivei, afirmă că aceasta este o barieră majoră pentru persoanele care doresc să cerceteze ocupația Țărilor de Jos, care a durat de la invazia sa din 1940 până în 1945.

„Această arhivă conține povești importante atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare”, spune Institutul Huygens. „De la copiii care vor să știe ce a făcut tatăl lor în război, până la istoricii care cercetează zonele gri ale colaborării”.

Arhiva conține dosare privind criminali de război, cei aproximativ 20.000 de neerlandezi care s-au înrolat în forțele armate germane și presupuși membri ai Mișcării național-socialiste (NSB) – partidul nazist neerlandez.

Arhiva conține însă și numele unor persoane care au fost declarate nevinovate. Acest lucru se datorează faptului că arhiva este alcătuită din dosare ale Jurisdicției Speciale, care din 1944 a investigat presupușii colaboratori.

Baza de date online conține doar numele suspecților – precum și data și locul nașterii acestora – care pot fi căutate doar folosind anumite detalii personale.

Aceasta nu specifică dacă o anumită persoană a fost găsită vinovată sau de ce formă de colaborare a fost suspectată.

Dar va indica utilizatorilor ce dosar să solicite pentru a vedea aceste informații dacă vizitează Arhivele Naționale. Persoanele care au acces la dosarele fizice trebuie să declare un interes legitim pentru a le consulta.

În Țările de Jos a existat o oarecare îngrijorare cu privire la faptul că informații personale referitoare la o perioadă sensibilă a istoriei au fost puse la dispoziție în mod liber – ceea ce a determinat ca informațiile publicate online să fie inițial limitate.

„Mă tem că vor exista reacții foarte neplăcute”, a declarat pentru publicația online olandeză DIT Rinke Smedinga, al cărei tată a fost membru al NSB și a lucrat în lagărul Westerbork, de unde oamenii, în special evrei, au fost deportați în lagărele de concentrare.

„Trebuie să anticipați acest lucru. Nu ar trebui doar să lași să se întâmple, ca un fel de experiment social”.

Tom De Smet, directorul Arhivelor Naționale, a declarat pentru DIT că rudele atât ale colaboratorilor, cât și ale victimelor ocupației trebuie să fie luate în considerare, dar a adăugat: „Colaborarea este încă o traumă majoră. Nu se vorbește despre ea. Sperăm că atunci când arhivele vor fi deschise, tabuul va fi rupt”.

Într-o scrisoare adresată parlamentului de la Haga la 19 decembrie, ministrul culturii Eppo Bruins a scris: „Deschiderea arhivelor este crucială pentru a face față efectelor trecutului comun dificil [al Țărilor de Jos] și pentru a-l procesa ca societate”.

Cantitatea de informații puse la dispoziție online va fi limitată din motive de confidențialitate, iar celor care vizitează personal arhiva nu li se va permite să facă fotocopii, a spus el. Bruins și-a exprimat dorința de a modifica legea pentru a permite ca mai multe informații să fie făcute publice.

Site-ul web al bazei de date online precizează că persoanele care ar putea fi încă în viață nu sunt listate online.