Numele lui Klaus Iohannis nu apare într-o analiză a prestigiosului think tank RUSI despre viitorul NATO, semnată de Oana Lungescu, fosta purtătoare de cuvânt a Alianței

Numele președintelui Klaus Iohannis nu apare într-o analiză a prestigiosului think tank RUSI (The Royal United Services Institute), semnată de Oana Lungescu, fosta purtătoare de cuvânt a Alianței.

Potrivit discuțiilor din spațiul public, după încheierea mandatului său, Iohannis ar urmări să obțină o funcție de rang înalt, fie la NATO, fie UE, precum cea de președinte al Consiliului European sau cea de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe.

Redăm mai jos analiza integrală:

„Conducerea NATO: Ce urmează?

A început cursa pentru ocuparea funcției de conducere a NATO după ce mandatul lui Jens Stoltenberg se va încheia anul viitor, cu premierul olandez demisionar Mark Rutte în frunte.

Pentru prima dată în ultimii 13 ani, numele lui Mark Rutte nu s-a aflat pe buletinul de vot la recentele alegeri olandeze. În schimb, premierul demisionar conduce cursa pentru postul de conducere al NATO atunci când secretarul general Jens Stoltenberg își va încheia mandatul în mai puțin de un an. Prim-ministrul estonian Kaja Kallas și ministrul leton de externe Krisjānis Karinš și-au arătat interesul, iar acestea sunt zilele de început. Dar Rutte pare potrivit pentru a conduce alianța transatlantică de securitate în vremuri turbulente cu aceeași mână fermă ca Stoltenberg.

Printre cunoscători, numele lui Rutte a fost vehiculat de mai multe luni. El a fost sondat de două ori de către SUA, dar a spus că nu este disponibil. De aceea, a existat o surpriză în iulie, când cel mai longeviv prim-ministru olandez a anunțat că va părăsi definitiv politica, după ce o dispută pe tema imigrației a dus la prăbușirea coaliției conduse de liberalul său Partid Popular pentru Libertate și Democrație. El a predat săptămânal cursuri de studii sociale la o școală secundară din Haga și a sugerat că ar putea face mai multe astfel de lucruri.

Apoi, în octombrie, Rutte a declarat la radioul olandez că rolul în NATO ar fi «interesant». Cu toate acestea, el a menționat, de asemenea, că există o mare probabilitate ca postul să revină unei femei europene, «ceea ce ar fi, de asemenea, foarte bine».

«Cherchez La Femme»

În timp ce funcția politică de vârf a NATO revine în mod tradițional unui european, nicio femeie nu a ocupat-o vreodată. Premierul danez Mette Frederiksen a fost cea mai apropiată în acest an, dar în cele din urmă a fost exclusă.

În iulie, mandatul lui Jens Stoltenberg a fost prelungit pentru a patra oară, fără precedent, până la 1 octombrie 2024. De două ori prim-ministru al Norvegiei, el a condus alianța în cel mai dificil deceniu de după Războiul Rece. Stabilind cu abilitate un echilibru între necesitatea de a sprijini Ucraina, consolidarea apărării colective a NATO și primirea de noi membri, el este al doilea cel mai longeviv secretar general din istorie. (Cel mai longeviv a fost un politician olandez, Joseph Luns, în urmă cu o jumătate de secol). El va prezida summitul de la Washington din iulie anul viitor, care va marca cea de-a 75-a aniversare a alianței.

Singura femeie care a candidat până în prezent pentru a-i succeda este Kallas. Un comunicator încrezător dintr-o țară nou-venită în NATO (Estonia a aderat în 2004), care investește aproape 3% din PIB în apărare, Kallas a fost un susținător fervent al candidaturilor Ucrainei la aderarea la UE și NATO și un susținător vocal al tragerii la răspundere a Rusiei pentru crime de război.

Dar ea a fost supusă la presiuni pentru presupusele legături de afaceri ale soțului ei cu Rusia. De asemenea, ea a părut să critice SUA și Germania, avertizând că a vorbi despre asigurări bilaterale de securitate pentru Ucraina în loc de aderarea la NATO „încețoșează imaginea”. Washingtonul și Berlinul rămân prudenți cu privire la orice ar putea oferi Rusiei cel mai mic pretext pentru o escaladare, așa că le-ar putea fi greu să opteze pentru un lider baltic care ar putea urma o agendă națională în detrimentul consensului alianței.

Teflon Mark

Crearea unui consens între cei 31 de aliați ai NATO este principala sarcină a secretarului general. Rutte, numit uneori „Teflon Mark” pentru capacitatea sa de a conduce diverse coaliții și de a supraviețui scandalurilor politice, este un negociator pragmatic și un maestru al consensului atât în NATO, cât și în UE.

Cu un război în Europa și multiple alte crize, șeful NATO trebuie să fie capabil să ridice telefonul oricărui alt lider în toiul nopții. Numirea experimentatului Rutte – sau a lui Kallas – ar consolida cerința ca secretarul general al NATO să fie un fost șef de stat sau de guvern (precum Jens Stoltenberg și predecesorul său Anders Fogh Rasmussen), mai degrabă decât un ministru. Acest lucru ar putea conta împotriva ministrului leton de externe Karinš, chiar dacă acesta a ocupat anterior funcția de prim-ministru.

Secretarul general este, de asemenea, cârmaciul-șef atunci când vine vorba de creșterea cheltuielilor pentru apărare. Aici, Țările de Jos nu reușesc să se ridice (la așteptări), deși tendința este ascendentă. Se estimează că va cheltui 1,70 % din PIB pentru apărare în acest an și că va ajunge la 1,95 % anul viitor.

Rutte a fost un susținător puternic al Ucrainei, trimițând sisteme de apărare antiaeriană Patriot și tancuri Leopard, precum și avioane F-16 pentru a antrena piloții ucraineni. În ceea ce privește valoarea angajamentelor militare față de Ucraina, Institutul Kiel îi clasează pe olandezi pe locul șapte, imediat după Polonia.

Rutte a creat, de asemenea, legături strânse în cadrul NATO, găzduind dineuri împreună cu Stoltenberg și cu liderii Albaniei, Belgiei, Lituaniei, Norvegiei, Poloniei și României.

Cel mai important este faptul că a dezvoltat legături strânse cu președintele american Joe Biden, care i-a permis chiar să stea în spatele biroului său din Biroul Oval pentru o fotografie relaxată în timpul unei vizite recente. În același timp, la fel ca Jens Stoltenberg, el se numără printre puținii politicieni europeni care au dezvoltat o bună relație de lucru cu Donald Trump. Acest lucru s-ar putea dovedi decisiv în cazul realegerii lui Trump în noiembrie 2024.

Dean’s Coffee

Secretarul general este numit de liderii NATO pentru un mandat de patru ani, prin consultări informale între capitalele statelor membre. De asemenea, ne putem aștepta ca cei 31 de ambasadori NATO să se întâlnească la «Dean’s Coffee» („cafeaua decanului”), găzduită de cel mai longeviv dintre ei, în prezent Mario Nobilo din Croația.

Rutte pare sigur de sprijinul multor aliați, inclusiv al celor mai mari patru – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – cunoscuți sub numele de „cvadruplu”.

O supărare ar putea veni din partea Ungariei. Premierul Viktor Orbán, care se află la putere de mai mult timp decât Rutte, l-a acuzat pe liderul olandez că îl urăște pe el și Ungaria, în urma unor dispute privind finanțarea UE și statul de drept. Orbán s-a grăbit să îl felicite pe politicianul olandez de extremă dreapta Geert Wilders pentru că a câștigat cele mai multe locuri la recentele alegeri, scriind pe Twitter: «Vânturile schimbării sunt aici!».

Indiferent dacă liderii NATO se decid asupra lui Mark Rutte sau a unui alt candidat, ceea ce contează este că ar trebui să ia o decizie până în primăvara anului viitor, pentru a delimita numirea atât de alegerile europene din iunie, cât și de cele din SUA din noiembrie. Nimic nu ar fi mai rău decât să facă din funcția de conducere a NATO un produs al negocierilor nocturne în jurul mesei UE sau o altă memă polarizatoare într-o campanie americană dezordonată. Rezultatul trebuie să trimită un mesaj clar de unitate transatlantică. Acesta va fi urmărit îndeaproape în Rusia, China și nu numai”.

Oana Lungescu

Potrivit profilului publicat pe site-ul oficial al RUSI, Oana Lungescu este cel mai longeviv purtător de cuvânt al NATO (2010-2023), fiind prima femeie și primul jurnalist care a ocupat această funcție. Ea a condus comunicațiile alianței în timpul celei mai turbulente perioade din ultima generație, oferind consultanță strategică pentru doi secretari generali – Jens Stoltenberg și Anders Fogh Rasmussen. În calitate de oficial responsabil pentru mesajele publice ale NATO și redactor-șef de discursuri, a jucat un rol esențial în abordarea NATO față de Rusia și China, în aderarea Finlandei și Suediei și în operațiunile din Balcanii de Vest, Afganistan și Libia. Ea a coordonat operațiunile mediatice ale NATO 24 de ore din 24, 7 zile din 7, a dirijat toate aspectele mediatice ale summiturilor NATO și a colaborat cu mass-media din întreaga lume. A fost decorată cu Medalia NATO pentru servicii meritorii în 2023.

S-a alăturat NATO după ce a lucrat timp de 25 de ani la BBC World Service, unde a acoperit afacerile UE și NATO pentru radio, televiziune și online în mai multe limbi. Cetățeană germană, s-a născut în România în timpul comunismului și s-a alăturat Serviciului românesc al BBC în 1985. În calitate de corespondent pentru afaceri europene la Bruxelles și Berlin, a realizat numeroase reportaje pe întreg continentul, concentrându-se asupra extinderii UE și NATO, a crizei economice și a migrației.

În 1999, a călătorit în Chile și Argentina, beneficiind de o bursă Onassis, pentru a relata despre consecințele dictaturilor militare. În 2010, a primit o mențiune din partea juriului în cadrul premiilor UACES-Thompson Reuters Reporting Europe pentru seria de documentare „Secrete de stat”, despre arhivele poliției secrete și găsirea propriilor dosare ale Securității. A contribuit la „More From Our Own Correspondent” (2009), „Child of Europe: An Anthology of New East European Poetry” (1991), și este prezentă în „Women Leading the Way in Brussels” (2017). În 2016, Politico a desemnat-o pe Lungescu drept una dintre cele mai influente femei din Bruxelles. Ea este supraviețuitoare a cancerului la sân.