Numele următorului președinte al SUA ar putea să nu fie cunoscut în seara alegerilor. Câteva explicații

Numărul extrem de mare de voturi prin corespondență, operațiunile de votare care vor dura mult mai mult decât de obicei din cauza regulilor de distanțare socială, dificultățile în numărarea voturilor trimise prin poștă, precum și reținerea celor doi candidați principali, Donald Trump și Joe Biden, de a-și recunoaște înfrângerea ar putea face ca numele următorului președinte al Statelor Unite să nu fie cunoscut în seara de 3 noiembrie și nici în primele câteva săptămâni de la scrutin.

Acesta este un scenariu foarte posibil descris de analiștii de peste ocean, care remarcă peisajul politic, economic și social diferit de tot ceea ce au cunoscut americanii în ultimele decenii. Pandemia de coronavirus, dificultățile economice, protestele împotriva rasismului și lupta pe viață și pe moarte pentru noul judecător de la Curtea Supremă, care să ocupe locul vacant al judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, au toate șansele să contribuie la crearea unei situații inedite și haotice, a cărei rezolvare ar putea fi decisă în final doar printr-o decizie a Curții Supreme de la Washington.

Scenariul electoral în care americanii nu vor cunoaște câștigătorul alegerilor prezidențiale în seara scrutinului (3 noiembrie) nu este unul nou. În 2000, cursa electorală dintre Al Gore și George W. Bush a fost decisă după 36 de zile de o hotărâre strânsă (5 la 4) a celor nouă judecători ai Curții Supreme. Numărul mic de voturi cu care Bush s-a impus în Florida a făcut ca, potrivit legilor din acest stat, numărătoarea voturilor să fie reluată. A urmat mai bine de o lună de bătălii legale între democrați și republicani, încheiate după decizia celei mai înalte instanțe din America. În final, Bush a câștigat Florida cu 537 de voturi, o marjă de 0,009%.

Această situație s-ar putea repeta la scrutinul din acest an, iar printre cauzele principale se numără:

* Numărul foarte mare de voturi prin corespondență. Acesta este principalul motiv care ar putea întârzia declararea imediată a următorului președinte. Zeci de milioane de americani (unii experți estimează cel puțin 80 de milioane) își vor trimite prin plic opțiunea electorală pentru Casa Albă în 2020.

Deși votarea în persoană rămâne modul tradițional de votare al americanilor, votul prin corespondență a devenit tot mai popular în ultimii ani. Până nu demult, nu era neobișnuit ca statele să limiteze votul prin poștă pentru circumstanțe speciale, cum ar fi de exemplu soldații aflați la datorie în străinătate. Practica este însă acum permisă în majoritatea statelor americane, indiferent dacă este vorba de un „votant absent” sau pentru orice alt motiv.

În 2020, situația a devenit și mai complicată din cauza pandemiei de coronavirus, făcând ca mulți alegători să decidă să nu meargă la sectiile de votare și, în schimb, să voteze prin corespondență. Dacă estimările analiștilor sunt corecte, cele peste 80 de milioane de voturi prin plic din acest an vor reprezenta dublul numărului de voturi prin corespondență din 2016. Potrivit Washington Post, cel puțin 83% dintre americani vor avea voie să voteze prin poștă în acest an, în timp ce, în această toamnă, aproximativ 44 de milioane de alegători din nouă state vor primi buletinele de vot automat prin poștă, a indicat New York Times.

Temerile multora, în special din tabăra democraților ai căror suporteri sunt mai înclinați decât republicanii să voteze prin corespondență, sunt că distribuirea plicurilor și returnarea lor ar putea fi întârziate, ceea ce pune sub semnul întrebării luarea lor în considerare. US Postal Service a avertizat deja că mai multe state ar putea fi afectate de întârzierile la livrarea buletinelor de vot pentru a fi numărate.

Trebuie menționat ca statele au o mare libertate de decizie în ceea ce privește stabilirea regulilor electorale, inclusiv fixarea unor termene limită pentru ca voturile prin corespondență să fie luate în considerare. De exemplu, Pennsylvania va include în numărătoarea finală doar voturile primite până la ora 20:00 locală în ziua alegerilor, în timp ce California acceptă voturi atât timp cât sunt ștampilate până la Election Day inclusiv, chiar dacă ele vor ajunge la birourile electorale cu câteva săptămâni mai târziu.

Multe state și-au modificat procedurile în acest an din cauza coronavirusului pentru a permite votul prin poștă, dar regulile cu privire la momentul în care statele pot începe să numere buletinele de vot prin poștă variază. Conform legii, oficialii din Colorado pot începe să numere voturile cu 15 zile înainte de alegeri, deși rezultatele nu pot fi publicate decât după încheierea votului în persoană. În schimb, cel puțin 15 state nu încep să numere buletinele de vot prin corespondență decât după închiderea urnelor. Alții, inclusiv potențialele state cruciale swing, cum ar fi Georgia, Michigan, Pennsylvania și Wisconsin, nu încep să contabilizeze buletinele de vot până în ziua alegerilor.

În acest context, trebuie precizat că unele municipalități au fost forțate să emită ordine de urgență pentru prelungirea termenelor-limită în timpul alegerilor primare din 2020 din cauza întârzierilor în livrări de către US Postal Service. Același scenariu s-ar putea repeta la scrutinul din noiembrie.

În plus, democrații cred că unii dintre alegatorii lor tradiționali (tineri, minorități, votanții care își exercită acest drept pentru prima dată) ar putea să facă greșeli în completarea și trimiterea votulului prin corespondență: fie nu îl vor semna, fie îl vor trimite prea târziu pentru a fi luat în calcul. Nu este de aceea de mirare că, în ultimele luni, democrații au realizat numeroase campanii de informare a alegătorilor în legătură cu procedurile de vot, atât prin poștă, cât și la urne.

* Votul fizic la urne s-ar putea prelungi. Alegerile din acest an sunt complet diferite față de cele întâmplate de Election Day în deceniile precedente. Regulile de distanțare socială, cozile care se mișcă mai încet și lipsa de personal, toate determinate de pandemia de coronavirus, la care se adaugă problemele cu mașinile electronice de vot defecte, ar putea face ca operațiunile de votare să fie dificile, iar numărătoarea finală a voturilor să se prelungească. De altfel, alegerile primare din 2020 în state precum New York și Alaska au dovedit că votarea în persoană este diferită în acest an și riscă să fie dificilă în multe locuri din țara.

Complicațiile determinate de pandemie au dus la schimbări care au prelungit procesul electoral la alegerile primare: Kentucky a redus numărul secțiilor de votare și a trebuit să ordone ca votarea să poată fie făcută peste ora limită tradițională, Alaska i-a forțat pe toți alegătorii din anumite zone să folosească buletinele de vot prin corespondență, deoarece nu a putut deschide nicio secție de votare, în timp Georgia s-a confruntat cu procese din cauza mașinilor de votare defecte.

* Numărătoarea finală a voturilor va dura mai mult. Numărătoarea tuturor voturilor va fi un proces lung și complicat din cauza 1) numărului uriaș de voturi prin corespondență, precum și 2) a posibilitații ca voturile exprimate în persoană să fie supuse unuei verificări suplimentare în mod intenționat. Acești factori vor garanta un proces mai lung decât de obicei pentru declararea câștigătorului la președenția Statelor Unite.

Deși există diferențe, procesul tipic de numărare începe după închiderea secțiilor de votare în aproape toate statele. Voturile depuse în persoană sunt securizate și transmise biroului electoral din district, unde sunt numărate primele. Odată ce finalizează această numărătoare, oficialii încep să numere buletinele de vot primite prin poștă.

Numărarea voturilor poștale durează mai mult, deoarece fiecare vot trebuie să aibă o semnătură care să fie similară semnăturii aflate pe un card de înregistrare. Din cauza numărului mare de voturi prin corespondență din acest an, analiștii se așteaptă ca acest proces să adăuge timp suplimentar la numărătoarea finală.

Mai mult decât atât, veridicitatea unui buletin de vot poate fi contestată de așa-numiții poll watchers, observatori voluntari care verifică legitimitatea buletinelor. Buletinele de vot care sunt contestate de un observator sunt puse deoparte pentru a fi verificate din nou înainte de a fi numărate sau respinse.

Observatorii sondajelor sunt o parte legitimă a procesului democratic, dar unii experții avertizează că echipele de campanie le-ar putea manipula rolul pentru a întârzia numărătoarea. Ei au dat ca exemplu campania lui Trump, care recrutează observatori ai sondajului din partea echipei republicanului (Trump poll watchers), despre care criticii spun că vor contesta numeroase buletine de vot pentru a le elimina și a întârzia numărătoarea.

* Contestațiile în justiție. Toate aceste schimbări și confuzii înseamnă că contestațiile legale vor fi aproape inevitabile. De altfel, peste 190 de reclamații electorale au fost deja depuse în 43 de state în acest an. Reclamanții au contestat aspecte diferite, de la cerințele de identificare pentru votul prin poștă în Oklahoma până la legalitatea modificărilor datelor și procedurilor alegerilor primare din cauza coronavirusului în Wisconsin și Michigan.

Analiștii se așteaptă, de altfel, ca alegerile din 2020 să fie cele mai contestate în justiție din istoria Statelor Unite. Se estimează că zeci de reclamații vor fi depuse înainte de Election Day, în ziua alegerilor și după scrutin, lucru care ar putea duce la întârzierea numărătorii și declarării câștigătorului.

* Trump și Biden nu își vor recunoaste înfrângerea. În climatul politic divizat și tensionat care există în acest moment în Statele Unite, nu este deloc exclus ca cei doi candidați principali la Casa Albă să nu-si accepte în mod oficial eșecul electoral.

Acesta este valabil mai ales cazul lui Joe Biden. O analiză recentă a portalului Axios a indicat că, datorită alegătorilor republicani care vor vota în număr mai mare în persoană în Ziua Alegerilor, Trump va fi indicat cîștigător în seara scrutinului. După numărarea voturilor prin corespondență, care vor fi majoritar date de democrați, Biden va fi în frunte. Președintele Trump a vorbit deja de posibilitatea de a contesta un astfel de scenariu într-un mesaj tweet din iulie când a scris: „Trebuie să știm rezultatele alegerilor în noaptea scrutinului, nu zile, luni sau chiar ani mai târziu!”. În acest context, trebuie menționat că fosta candidată la prezidențialele din 2016, democrata Hillary Clinton, i-a cerut de altfel lui Biden să nu-și recunoască înfrângerea în noaptea alegerilor din 3 noiembrie – indiferent de circumstanțe.

De parte sa, este foarte posibil ca nici Trump să nu-și accepte înfrângerea dacă în seara alegerilor Biden este declarat câștigătorul fotoliului de la Casa Albă. De luni de zile, președintele a susținut că forțe oculte amenință „să-i fure” alegerile – fie prin metode care îi subestimează sprijinul, fie prin exagerarea numărului buletinelor de vot în favoarea lui Biden.

Acest lucru a făcut ca ambele tabere electorale să se pregătească pentru o confruntare legală care se anunță feroce. În ultimele luni, echipa lui Biden a pus pe picioare „un program de protecție electorală” masiv, care îl include pe fostul procuror general, Eric Holder, și sute de avocați care să pregătesc de bătăliile legale în cazul în care alegerile vor fi contestate.

La rândul său, echipa lui Trump a format coaliția „Lawyers for Trump,” care să „protejeze integritatea” alegerilor din noiembrie. Grupul e format din avocați și procurori activi și pensionari, precum și din studenți la drept. Coaliția este condusă de procurorul general al Texasului, Ken Paxton, și de procurorul general din Arkansas, Leslie Rutledge, precum și de fostul consilier adjunct la Casa Albă, Stefan Passantino. Grupul include avocați proeminenți care sunt aliați ai lui Trump, cum ar fi fostul procuror general din Florida, Pam Bondi, fostul procuror general Ed Meese și avocatul personal al președintelui, Rudy Giuliani.

* Valul de dezinformare lansat de adversarii Americii. Aceștia ar putea profita de situația haotică din seara alegerilor pentru a submina încrederea alegătorilor americani în procesul democratic. Datorită faptului că americanii se așteaptă ca, așa cum s-a întâmplat aproape de fiecare dată, următorul președinte să fie declarat în seara alegerilor, orice întârziere va fi speculată de forțe externe (Rusia, China, Iran) pentru a ataca legitimitatea procesului electoral din SUA. Problemele vor fi complicate și de numărul mare de voturi prin corespondență, care va face ca numărătoarea să se întindă mult mai mult decât de obicei. Atacurile informatice si campaniile de manipulare lansate de fortele straine vor avea astfel darul de a amplifica haosul post-electoral.

Oficialii americani din domeniul securității au lucrat în ultimele luni pentru a împiedica materializarea unor astfel de scenarii de coșmar. O parte crucială a planurilor lor a fost să lucreze cu oficiali de la nivelul statelor și locali și cu companii de socializare pentru a educa în mod continuu alegătorii cu privire la locurile de unde pot obține informații exacte și în timp util. În particular, oficialii din domeniul securității îi avertizează pe alegători să evite obținerea de informații de la orice sursă care are legături către Rusia, în special instituții de presă susținute de Rusia precum RT și Sputnik, precum și Ruptly, care se descrie ca o agenție internațională de știri care oferă înregistrări video la cerere.

De asemenea, oficialii din anumite companii private au depus eforturi pentru a asigura alegătorii că sistemele de vot sunt sigure. „Fiecare exercițiu de masă, fiecare test de penetrare, fiecare evaluare a riscului și vulnerabilității la care am lucrat au indicat că apărarea noastră este bună,” a declarat Chris Wlaschin, vicepreședinte de securitate a sistemelor la Election Systems & Software, cel mai mare producător de mașini de vot din SUA. „Probabilitatea ca o mașină de votare – fie că este vorba de un dispozitiv de marcare a buletinelor de vot sau de un scaner de secție – să fie atacată pentru ca cineva să manipuleze cumva rezultatele neoficiale este foarte scăzută,” a adăugat el, potrivit Voice of America.

Surse: BBC, FoxNews, VOA, Washington Post, New York Times, Redaction Politics, Boston Globe, Reuters

Foto: G4Media.ro