O asistentă de la un spital din București, judecată pentru că ar fi făcut o înțelegere prin care a luat copilul unei femei care născuse în unitatea medicală. Parchetul a depus apel după ce părinții fake și mama adevărată au fost achitați pentru prescrierea faptelor

Un denunț a permis anchetatorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 să descopere modul în care ar fi fost săvârșită o infracțiune foarte gravă: tranzacționarea unei fetițe într-un spital din București. În final, noii ”părinți”, precum și mama naturală au fost trimiși în judecată, dar, în decembrie 2022, procesul penal a încetat după ce faptele s-au prescris. Cu toate acestea, dosarul nu este finalizat, Parchetul depunând apel. În ciuda infracțiunilor, judecătorul a manifestat empatie față de situația specială în care a ajuns copilul, descoperind că, în noua familie, acesta a avut condiții de viață pe care nu le-ar fi putut oferi mama biologică. Prin urmare, magistratul a decis ca fetița să rămână la părinții-inculpați care o iubesc și reprezintă ”întregul ei univers”.

Printr-un rechizitoriu finalizat, în aprilie 2022, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, au fost trimise în judecată trei persoane: soții I.M.I și R.M.I. și L.M.

I.M.I. a fost acuzată de instigare la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii și instigare la participaţie improprie la fals intelectual, R.M.I. pentru fals în declaraţii, participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual și uz de fals în formă continuată, iar L.M., pentru fals în declaraţii, participaţie improprie la fals intelectual și complicitate la înşelăciune.

Conform informațiilor din decizia Camerei Preliminare pronunțată pe 10 iunie 2022, ancheta a început în 2018 după un denunț depus de un apropiat al soților I.M.I. și R.M.I. În cursul cercetărilor, martorul a declarat procurorului de caz că ”în cursul anului 2015, inculpata I.M.I., profitând de funcţia sa de asistentă în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, a furat un nou-născut de la o femeie care dorea să-şi abandoneze copilul în spital, cu ajutorul soţului său, inculpatul R.M.I, care a declarat în fals că este tatăl biologic al minorei. (..) Tot de la inculpata I.M.I. martorul a mai aflat că tranzacţia s-a realizat contra cost”.

Denunțătorul a mai relatat că soții I. îşi doreau un copil, ”însă au avut anumite probleme de natură medicală”, motiv pentru care, în cursul anului 2014, se interesaseră despre procedura de adopţie. În decursul anchetei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie a comunicat Parchetului că soții I. nu figurează în Registrul Naţional pentru Adopţii.

Audiate în cauză, mama și sora lui I.M.I. au declarat că, în august 2014, ”au fost invitate la domiciliul inculpaţilor unde li s-a prezentat copilul nou-născut. Fiind surprinse de prezenţa copilului întrucât cunoşteau că inculpaţii nu aveau copii, martorele i-au întrebat pe aceştia de unde au copilul, inculpata comunicându-le faptul că a luat fetiţa din spital (referindu-se la spitalul unde lucrează), fără a oferi mai multe detalii.”

La rândul său, tatăl natural al copilului, acuzat de omor și aflat în închisoare la momentul nașterii, a declarat în fața procurorului că ”nu a cunoscut-o niciodată (pe fetița nou-născută n.r.) şi a aflat că aceasta a fost «vândută» altor persoane deoarece L.M. (mama naturală n.r.) nu avea posibilităţi financiare să o întreţină.”

Pentru a stabili adevărul, Parchetul a decis efectuarea unui test ADN din care a reieșit faptul că tatăl natural al fetiței este persoana din penitenciar. De asemenea, au fost obținute din partea unui judecător mandate de ascultare a telefoanelor celor implicați. În rechizitoriu, considerate ca relevante, au fost incluse mai multe discuții, printre care următoarele pasaje din convorbirile telefonice::

În ziua de 24.08.2018, la ora 12:59:51:
(…)
##### ########: Este un denunț că mi-am vândut copilul.
(…)
##### ########: Păi, ce să zic? Că e ###### ta-su’, că…ș-a zis că să fac rost de numărul lui…cred ##-l cheamă și pe el.
####### ########: Poate-l duce să facă analize.

În ziua de 24.08.2018, la ora 13:01:49:
(…)
##### ########: Și i-am zis că am avut o relație în timp ce stăteam cu ăla acolo. Așa.
(…)
##### ########: Că de câte ori am avut contact? Și i-am zis – da contează asta?! Tre´ să țin minte tot?!
####### ########: Doamne ferește!
##### ########: #### aproximativ… Păi, frate, lasă-mă! Știu eu?!
####### ########: Aoleu! Deci nu se poate așa ceva!
##### ########: Că de când îl cunosc, unde ne-am întâlnit, cum s-a întâmplat…
####### ########: Păi trebuie să spună și el la fel, aia e treaba. Ce-ai scris tu acolo tre´ să spună și el, să vorbești cu el. O să-l cheme și pe el.
##### ########: Păi și de unde dracu´ să-l iau?! Nici nu știu, să mă uit acasă… Păi dacă am schimbat… mi-a rămas numărul lui în telefonul ăla.
(…)
##### ########: Că m-a întrebat cine a fost acolo când s-a născut copilul. Și am zis că ai fost tu și mătușa mea. Că ei credeau că din spital nu a văzut nimeni copilul și…
(…)
####### ########: Deci nu se poate așa ceva. Uită-te și tu ce probleme! Ce mai faci, mă, acum?
(…)
####### ########: Sigur o să-l cheme. Și tu trebuie să vorbești cu el ce-ai spus tu acolo să spună și el.
##### ########: Dă-l, mă, dracu´!
####### ########: Păi?! Aia e treaba. Cauți numărul și vorbești cu el.
##### ########: Ce?
####### ########: Să cauți numărul să vorbești cu el.
(…)
####### ########: Da. Da´ el a terminat cu actele, mă?
##### ########: Nu știu că nu mai m-a sunat.
####### ########: Păi cum? Atunci când ai fost n-ai zis că ai dat semnătură?
##### ########: Ba da. Da´ pentru altceva.
(…)
####### ########: Foarte bine. N-a făcut actele, acum îl ia la puricat. Poate îl pune să facă ADN-ul.
##### ########: Eh, nu cred.
####### ########: Ba se poate și asta, cum să nu?!
##### ########: Și atunci să te ții!
####### ########: Vă închide ăștia!
##### ########: Eh…
####### ########: Pe tine. Și pe el.

În timpul cercetării penale, cei trei inculpați nu au recunoscut faptele penale, declarând că fetița s-a născut din relația extraconjugală a lui R.M.I. cu L.M., dar, coroborând toate elementele din dosar, procurorul a stabilit că ”Profitând de faptul că inculpata L.M. intenţiona să îşi abandoneze copilul la spital şi din cauza imposibilităţii inculpaţilor I. de a concepe proprii copii, cei din urmă au găsit o cale de a ocoli procedura legală a adopţiei prin tertipul folosit şi anume, inculpatul R.M.I. a declarat în fals că este tatăl biologic al fetiţei.

Faptul că inculpata I.M.I. a cerut de mai multe ori colegelor sale (din spital n.r.) să îi comunice dacă iau cunoştinţă de vreo femeie care doreşte să îşi abandoneze copilul după naştere denotă intenţia acesteia de a proceda în modul descris anterior, prin ocolirea legii. Chiar inculpata I.M.I. a declarat că a consultat asistentul social al spitalului care i-a comunicat că nu există o cale legală de a lua un copil abandonat în spital.”

În privința unei sume de bani care ar fi fost plătită pentru copil, ancheta a stabilit că ”În ciuda afirmaţiilor martorului-denunţător, în cauză nu s-a probat că ar fi avut loc o «vânzare» a copilului şi că inculpata L.M. ar fi primit vreo sumă de bani de la inculpaţii I.”

Pe lângă infracțiunile derivate din modul în care a intrat în posesia copilului, soții I. s-au confruntat în ancheta penală cu o cerere din partea Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București care a solicitat returnarea a aproape 20.000 de lei achitați ca stimulent de inserție.

În acest caz, la data de 27 decembrie 2022, Judecătoria Sectorului 5 a încetat dosarul penal după ce completul de judecată a constatat că, în urma unor decizii ale Curții Constituționale din 2018 și 2022, faptele s-au prescris. În decizia 3256, completul de judecată a menționat că ”Se reţine că, deşi li s-a adus la cunoştinţă posibilitatea de a cere continuarea procesului penal, inculpaţii nu s-au prevalat de această posibilitate, recunoscând infracţiunile în instanţă şi solicitând aplicarea dispoziţiilor privind prescripţia răspunderii penale.” Parchetul a contestat decizia, dosarul ajungând la Curtea de Apel București unde are prim termen pe data de 15 martie 2023. Contactați de G4Media.ro, soții I. nu au dorit să comenteze situația.

În acest moment, fetița care are aproape 9 ani, se află în grija părinților la care ajuns în 2014 – asistenta și soțul ei. Într-un răspuns pentru G4Media.ro despre acest caz, în care au fost trimise doar detaliile tehnice, fără numele părților, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a trimis un răspuns evaziv în care a transmis: ”Competențele în privința înregistrării nașterii unui copil revin Direției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În plus, precizăm că, potrivit Codului Penal, falsul în declarații constituie infracțiune.”

Pe de altă parte, deși familia I. a luat-o pe fetiță prin încălcarea legii, există multiple indicii că aceasta a avut condiții de viață mult mai bune decât cele pe care i le-ar fi oferit familia naturală. O arată atât fotografiile de pe conturile de Facebook ale soților I., cât și detaliile pe care o anchetă socială a Protecției Copilului le-a descris, pentru procuror, la momentul anchetei: ”(…) minora este bine îngrijită, este ataşată de inculpaţi pe care îi consideră părinţii săi, este dezvoltată fizic şi psihic conform vârstei sale şi nu prezintă indicatori ai abuzului fizic sau emoţional. Minora este înscrisă la o grădiniţă privată şi este înscrisă la medicul familiei.” În plus, soții I. au declarat că fetiţa ”era înscrisă la cursuri de înot şi dansuri, au luat-o cu ei în concedii, îi serbează ziua în fiecare an împreună cu familia şi prieteni.”

În ciuda acestor informații, procurorul a menționat că ”Fără a contesta faptul că inculpaţii I. se comportă cu minora ca şi cum ar fi copilul lor biologic, că se ocupă de creşterea şi educarea ei, totuşi nu se poate ignora modul ilicit în care au acţionat şi au ocolit procedura adopţiei. Această procedură presupune parcurgerea mai multor etape care presupune inclusiv verificări cu privire la persoanele ce doresc să adopte, monitorizări ale acestora după încredinţarea copilului, procedură ce are dezavantajul de a se desfăşura pe o perioadă îndelungată. Cu toate acestea, nu se poate aplica zicala «scopul scuză mijloacele», existând posibilitatea creării unui precedent care să încurajeze şi alte cupluri să procedeze în mod asemănător.”

Judecătorul de la fond, cel care a pronunțat sentința din decembrie 2022, a dezbătut dilema viitorului copilului, în condițiile în care Parchetul a cerut anularea certificatului de naștere al fetiței ca urmare a faptului că a fost obținut în fals. Înainte de a da decizia, judecătorul a trimis o adresă la Protecția Copilului întrebând care va fi soarta fetiței, răspunsul fiind: ”(…) în situaţia în care părinţii primesc o pedeapsă privativă de libertate se va proceda la instituirea măsurii de plasament în regim de urgenţă. Pe de altă parte, s-a arătat că, dacă doamna I.M.I. nu va primi o pedeapsă privativă de libertate, aceasta va putea cere instituirea măsurii de protecţie specială în regim de urgenţă pentru minoră, fiind ulterior schimbată în instanţă cu măsura de plasament.”

În final, într-o argumentație în care predomină ”spiritul legii” și mai puțin ”litera legii”, judecătorul a respins cererea de desființare a certificatului de naștere, chiar dacă numele tatălui este fals, și a enumerat mai multe lucruri care l-au convins să ia această decizie: ”(…) perspectiva interesului superior al copilului şi având în vedere că minora are 8 ani şi 4 luni, fiind de la naştere în familia I. de care este profund ataşată şi pe care îi percepe ca întregul său univers. (…) este necesară punerea în balanţă a interesului societăţii de a sancţiona comportamentul prin care se încearcă eludarea dispoziţiilor legale de la adopţia unui copil şi interesul superior al copilului în cauză. Or, se observă că în acest caz, minora se află în familia I. de 8 ani şi 4 luni, fiind profund ataşată de familie.

Este absolut necesar ca astfel de comportamente prin care se eludează dispoziţiile de la adopţie să fie sancţionate, fiind infracţiuni deosebit de grave. Totuși, modalitatea lentă de a descoperi fapta şi de a desfăşura urmărirea penală şi a dispune trimiterea în judecată la 8 ani de la data faptelor, face ca pericolul social să se estompeze, iar interesul superior al copilului să fie altul decât cel de la data faptelor. (…) desfiinţarea menţiunii privind numele tatălui minorei ar conduce la plasarea ei într-o familie cu care nu are legături legale. Mama ei naturală nu este doamna I.M.I., iar tatăl ei conform actelor de naştere, în condiţiile desfiinţării în parte, nu ar mai fi R.M.I..

Astfel, s-ar crea o vulnerabilitate pentru minoră până la momentul adopţiei de către inculpata I.M.I., neputându-se prefigura în acest moment toate posibilele efecte. Adevăratul tată potrivit expertizei genetice (care în prezent se află în închisoare) ar putea solicita stabilirea filiaţiei faţă de el, adevărata mamă ar putea avea pretenţii faţă de situaţia minorei, în condiţiile în care ambii sunt străini pentru minora de 8 ani şi 4 luni.

Mai mult decât atât, în lipsa unei legături legale cu minora, soţii I. nu ar mai putea face niciun demers în interesul său – nu ar putea să o înscrie la şcoală, nu ar putea părăsi ţara, nu ar putea să îi schimbe medicul de familie etc – întrucât la toate aceste demersuri este solicitat certificatul de naştere.”

La întrebarea dacă soții I. o vor putea adopta pe fetiță, în caz că vor rămâne fără ea ca urmare a procesului penal, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a tranmis că ”În situația în care minorul aflat în grija familiei menționate de dumneavoastră va rămâne lipsit de supraveghere, autoritățile competente vor identifica măsuri alternative de protecție specială.”