O asociație condusă de fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu anunță că va cere la Curtea de Justiție a UE un nou vot pentru aderarea României la Schengen. Motivul este impactul asupra mediului

Asociația condusă de fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a anunțat luni că va ataca la Curtea de Justiție a UE decizia Consiliului Uniunii Europene de a nu pune din nou pe agendă aderarea României la Spațiul Schengen. Nicolescu a declarat pentru G4Media că, în cazul în care CJUE va admite plângerea asociației, va cere ca instanța europeană să dispună reluarea votului în Consiliul UE și respectarea obligațiilor de mediu asumate de UE prin Convenția de la Aarhus.

Anterior, ONG-ul Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice depusese la Secretariatul General al Consiliului UE o cerere de reexaminare a deciziei de amânare a aderării României la spațiul Schengen. Cererea fusese formulată în baza Convenției Aarhus și avea în vedere faptul că în data de 8 decembrie 2022 Consiliul JAI nu a luat în calcul aspectele de mediu atunci când a decis ca România să nu intre în Schengen.

Cum Secretariatul General al Consiliului UE a respins cererea de reexaminare, asociația a decis să depună o plângere la Curtea de Justiție a UE.

”Știm că votul din Consiliul UE e suveran, dar orice vot trebuie să se bazeze pe regulile asumate. Or, UE și-a asumat protecția mediului prin Convenția de la Aarhus. Suntem într-o criză climatică ce a devenit, conform rapoartelor ONU, principala sursă de migrație. Nu ne permitem luxul de a lăsa zeci de mii de tone de dioxid de carbon să fie produse de camioanele care așteaptă în vămi din cauza unui cancelar al Austriei care a decis că nu mai vrea el să respecte tratatele UE. Vorbim de cel mai important subiect aflat pe agenda UE: combaterea schimbarilor climatice”, a declarat Răzvan Nicolescu pentru G4Media.

”Cu aproape o lună înainte de reuniunea COP 28 din Dubai, în condițiile în care suntem deja în criză climatică, Consiliul Uniunii Europene ignoră tonele de emisii de gaze ce produc efect de seră generate de tirurile care așteaptă suplimentar la punctele de trecere a frontierelor. Consiliul UE ne-a comunicat și că tema aderării României si Bulgariei la Schengen încă “se negociază în Consiliu”. Nu am înțeles însă de ce dreptul nostru, ca cetățeni europeni, de a face parte din spațiul Schengen trebuie să se negocieze de peste 12 ani, de ce României i se pretinde îndeplinirea unor condiții suplimentare decât cele stabilite pentru toate celelalte state membre (și care ar fi acelea) și, mai ales, nu este clar ce ar trebui să ofere România în aceste negocieri. Pentru a apăra UE ca o comuniune bazată pe reguli de drept și ținând cont de obiectivul asociației noastre de a oferi expertiză în probleme climatice, inclusiv în privința legislației și a convențiilor de mediu, vom chema Consiliul UE și Austria în fata Curții de Justiție a Uniunii Europene, în a cărei obiectivitate credem”, arată ONG-ul în comunicatul citat.

Consiliul UE este condus acum de Spania, care s-a declarat o susținătoare a intrării României și Bulgariei în Schengen. Votul în Consiliu trebuie să fie unanim. Acum, Austria se opune intrării ambelor state pe motiv că sistemul Schengen este nefuncțional și trebuie reformat. Austria are o problemă internă cu migranții ilegali.

Cererea depusă de asociație se bazează pe prevederile Convenției de la Aarhus care stipulează dreptul oricărei persoane din generaţia actuală şi viitoare de a se bucura de un mediu adecvat spre bunăstarea şi sănătatea acesteia.

Convenția de la Aarhus este un acord multilateral care are obiectivul de a garanta drepturile cetățenilor privind accesul la informație, accesul la participarea publicului și accesul la justiție în probleme de mediu. Convenția a intrat în vigoare în 2001 și are ca semnatari toate cele 27 de state membre UE. La nivelul UE, obligațiile Convenției sunt puse în aplicare prin Regulamentul nr. 1367/2006, cunoscut sub numele de Regulamentul Aarhus.

Cererea depusă de Asociația pentru Energie Curată susține că Austria nu a luat în calcul la veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen impactul de mediu.

Un raport din martie 2023 al companiei al de consultanță KPMG, invocat în cererea Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, arată că un volum estimat de peste 46 de mii de tone de CO2 pe an este emis de vehiculele rutiere în timpul așteptării la controlul de frontieră, ca urmare a amânării admiterii României și Bulgariei în Schengen.

Raportul arată că sunt necesari peste 311.000 mii de copaci maturi pentru a capta emisiile de carbon asociate așteptării la frontieră.

Cercetarea a presupus calcularea emisiilor de carbon pe o perioadă de un an de către vehiculele rutiere care așteaptă să treacă granițele dintre România și Bulgaria, România și Ungaria și Bulgaria și Grecia. Datele s-au bazat pe numărul de vehicule care traversează, pe tipurile de vehicule și pe perioada medie de așteptare. Pentru a colecta datele primare, specialiștii KPMG au trimis cereri de informații instituțiilor publice relevante din România, Bulgaria și Grecia, precum și organizațiilor private.

Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice a depus în martie în plenul Comisiei de petiții din Parlamentul European o petiție prin care cere intervenția juridică a instituției în procesul de aderare a României la Schengen. Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate o rezoluție bazată pe această petiție.