O bancă unicat a devenit atracția timișorenilor din centrul orașului. ”Parametrismul este un curent nou în arhitectură, se bazează pe algoritm. Cel mai ușor spus este când programarea se întâlnește cu arhitectura”

O bancă montată la finalul săptămânii trecute în Piața Unirii din Timișoara face senzație printre timișoreni. De fapt, este o lucrare de artă, opera artistului timișorean Octavian Proștean, care a studiat și a trăit la Viena, relatează Agenția de presă Rador.

S-ar zice că e o bancă puțin mai aparte, plasată în apropierea Vicariatului Sârbesc, din Piața Unirii, ca oamenii să se poată odihni. Este de fapt o operă de artă cu funcționalitate practică. Este și singura lucrare realizată în Timișoara care are la bază curentul parametrist. Din acest motiv are o formă greu de descris și de definit. E mai aproape de SF, dar tocmai asta îi dă și unicitate și se poate face doar cu ajutorul computerului. Instalația a fost gândită de artistul timișorean Octavian Proștean.

“Parametrismul este de fapt un curent nou, contemporan în arhitectură. El se bazează pe algoritm. Cel mai ușor spus este când programarea se întâlnește cu arhitectura. De fapt, despre asta vorbim. Și aceste coduri algoritm ajută la dezvoltarea unor geometrii și controlul lor într-o așa manieră în care vechile metode de a le desena pe planșetă sau de mână nu ar mai fi suficiente pentru a atinge aceste soluții. E greu de descris și chiar imposibil de făcut de mână. O parte din merit îl are calculatorul. Asta înseamnă printre altele parametrismul”, spune Octavian Proștean.

Absolvent de Lenau, la clasa specială de germană, după Bacalaureat, era mai simplu pentru el să aleagă Facultatea de Arhitectură de la Viena decât cea de la Timișoara.

“Liceul Lenau avea, și cred că mai are, o secție care îți oferea Bacalaureatul nemțesc. Și atunci, de fapt, era mult mai ușor să intri la facultate în Viena, decât la Timișoara. Neavând pe atunci nicio șansă, probabil, să intru la Facultatea de Arhitectură din Timișoara, unde era necesară pregătirea niște ani, ei, ce fac? Triază. În primii ani de facultate, există niște examene pe care dacă nu le treci te cam dau afară pe românește, în principiu”, mai spune artistul timișorean.

După terminarea facultății, Octavian Proștean a mai rămas în Viena câțiva ani. S-au adunat aproape 10, dar în 2020 a decis să revină în Timișoara, unde a trebuit să lupte cu birocrația.

“Nevasta mea a luat decizia radicală de a ne muta înapoi în Timișoara. Primul meu șoc a fost acela că a trebuit să-mi recunosc diploma și procesul nu a fost ușor. M-am angajat aici într-un birou de proiectare. Lucru care m-a șocat tare când m-am întors în Timișoara și încă mă șochează este birocrația de aici. Niciodată nu mi-am imaginat că proporția mea de lucru va însemna 80% acte și 20% implementare”, mai spune Octavian Proștean.

Banca SF a ajuns la Timișoara cu ajutorul omului de afaceri Lucian Perescu, cel care a comandat și plătit lucrarea.

“Am văzut că a pierdut Primăria Timișoara și mi-a plăcut foarte mult designul și mi-a plăcut ideea că întotdeauna au nevoie de o a doua șansă, chiar dacă nu speri. A fost foarte greu să găsesc datele tânărului arhitect. L-am sunat, nu credea că o să o facem. Ne-am chinuit vreo patru luni de zile la fabrică să o executăm, că e destul de complicat de executat. Nu s-a mai făcut, fiind și unicat. Sper să se bucure timișorenii toată vara de ea. Dincolo de faptul că e frumoasă, e și utilă, probabil creația n-o să băgăm la interior, ca să nu fie distrusă”, spune Lucian Perescu.

Cât despre cât costă realizarea unui asemenea obiect, nici artistul, nici cumpărătorul nu au dorit să vorbească. Cert este că, în parametrism, frumusețea costă, iar o lucrare de peste 6 metri cât are cea din Piața Unirii, trece de 20.000 de euro.

Sursa foto: Radio Timișoara