O campanie susținută cere guvernului canadian să oprească deportarea în Rusia a unei opozante a lui Putin: O trimiteți în brațele poliției secrete

Politicieni, avocați și activiști pentru drepturile omului din Canada duc în prezent o campanie susținută pentru oprirea deportării în Rusia a unei femei de știință refugiată în țara nord-americană, cunoscută opozantă a regimului președintelui Vladimir Putin. Elena Musikhina a fugit în Canada în 2015, după ce a expus abuzuri grave de mediu în Siberia și a criticat anexarea regiunii Crimea de către Rusia. După trei ani de zile de audieri și apeluri, cererea ei de azil a fost respinsă de autoritățile canadiene, care au anunțat-o că va fi deportată la 3 decembrie.

Susținătorii ei afirmă că, la întorcerea în Rusia, Musikhina ar putea fi arestată și întemnițată sau, în cel mai bun caz, viața ei va fi transformată într-un adevărat calvar de regimul de la Moscova.

Elena Musikhina, care are 54 de ani, și soțul ei, Mihail, în vârstă de 60 de ani, au părăsit Rusia în 2015, stabilindu-se în regiunea Gatineau din Canada, unde trăiește fiica lor, Olesia Sunatori. Aceasta afirmă că părinții ei se tem că vor fi arestați de îndată ce vor ateriza în Rusia. „Știu sigur că, odată ce vor ajunge la Moscova, nu-i voi mai vedea niciodată. Sunt sigură că vor fi dați pe mâna serviciilor de securitate rusești când vor ateriza acolo. Nu știu de ce guvernul (canadian) nu înțelege asta,” a declarat Sunatori.

Musikhina susține că deține date colectate în Irkutsk, un oras din Siberia cu aproximativ 600.000 de locuitori, care indică efectele grave ecologice și de securitate publică asupra lacului Baikal și a ecosistemului său, provocate de activitățile industriale și militare din regiune. Ea a strâns aceste informații în perioada în care era profesor la Universitatea Tehnică din Irkutsk și consultant guvernamental de rang înalt.

Rusoaica afirmă că mai mulți oficiali și cercetători locali care știau despre pericolele provocate de poluare au murit în condiții violente și misterioase. Unul dintre apropiații ei, guvernatorul din Irkutsk, Igor Yesipovsky, a murit într-un accident de elicopter în mai 2009, într-un caz ce a rămas neelucidat. Câinele familiei a fost împușcat, iar asupra femeii au fost trase focuri de avertisment. Potrivit rusoaicei, agenți din serviciul de securitate intern FSB, care a înlocuit KGB-ul din perioada sovietică, au început să pună întrebări cunoscutilor ei.

În plus, Musikhina a stârnit furia regimului de la Moscova după ce a protestat împotriva anexării Crimeei de la Ucraina, în 2014. În acest fel, ea a încălcat articolul 282 din Codul Penal rus, care se referă la incitarea separatismului. Activiștii canadieni pentru drepturile omului afirmă că Kremlinul a folosit deja articolul 282 pentru a trimite la închisoare mai multe persoane care au protestat împotriva anexării și ocupării Crimeei. În unele dintre cazuri, oamenii au fost întemnițați pentru simplul fapt că au postat sau difuzat online comentarii critice la adresa anexării regiunii ucrainiene.

Într-o declarație adresată Immigration and Refugee Board of Canada, Musikhina a spus că a fost chemată în fața vice-rectorului Universității Tehnice de Stat din Irkutsk, unde era profesoară, în septembrie 2015. Ea a spus că a fost avertizată că autoritățile intenționează să o acuze pentru activitățile sale politice. Împreună cu soțul ei, Musikhina a fugit la Sankt-Petersburg, după care au părăsit Rusia în octombrie 2015, stabilindu-se la scurt timp după aceea în Gatineau, unde locuiesc fiica și nepoata lor.

De ce a fost respins cazul ei. Musikhina și soțul ei au aplicat pentru statutul de refugiați în Canada însă Immigration and Refugee Board le-a respins cererea în iunie 2016, afirmând că Musikhina a descris probleme legate de muncă pe care le-ar fi avut la Universitatea din Irkutsk, dar că ea si soțul său nu au demonstrat că există un pericol serios că vor fi persecutați. Faptul că au părăsit Rusia fără probleme „diminuează credibilitatea lor legată de faptul că autoritățile (rusești) îi căutau,” a concluzionat tribunalul canadian.

Dar Musikhina susține că ea și Mikhail au avut pur și simplu noroc că încă aveau pașapoartele după ce buletinele lor au fost confiscate de autorități, permițându-le astfel să părăsească Rusia. „A fost un miracol că au reușit să scape,” a spus Sunatori despre părinții ei. „Birocrația (rusă) nu a avut timp să-și dea seama că ei pleacă” din țară.

Avocații cuplului au făcut apel la decizia autorităților canadiene, însă acesta a fost respins. În luna iulie a acestui an, Curtea Federală a respins și cererea lui Musikhina de a acorda un permis de revizuire judiciară cererii respinse anterior. Luna trecută, celor doi ruși li s-a transmis că trebuie să fie pregătiți pentru deportare, biletele lor de avion fiind emise pentru data de 3 decembrie.

Într-o declarație publică, Canadian Border Services Agency (CBSA) a afirmat că decizia de a deporta pe cineva din Canada nu este luată cu ușurință. „Legea privind protecția imigranților și a refugiaților prevede că ordinele de expulzare trebuie executate cât mai curând posibil. CBSA se angajează ferm să facă acest lucru… Orice persoană care a primit ordinul de deportare din Canada are dreptul la un proces echitabil înaintea legii și toate ordinele de expulzare sunt supuse diferitelor niveluri de recurs. Cu toate acestea, odată ce toate căile legale de recurs / proceduri legale sunt epuizate, se așteaptă ca persoanele în cauză să părăsească Canada sau să fie expulzate.”

Potrivit statisticilor citate de jurnaliștii canadieni, aproximativ 6.149 de persoane au fost deportate din Canada în 2018, inclusiv 10 ruși. Din anul 2013, 59.600 de persoane au fost deportate din țara nord-americană, inclusiv 209 de cetățeni ruși.

Cei care au urmărit cazul suțin că una dintre dificultățile lui Musikhina de a convinge oficialii canadieni de validitatea afirmațiilor sale a fost că ea a rămas cu impresia clară că universitatea unde a predat ajuta la pregătirea acuzațiilor împotriva ei, pe baza afirmațiilor pe care ea le făcuse în fața studenților săi – dar dizidenta nu a putut dovedi acest lucru. În plus, ea nu a putut demonstra nici că un membru al serviciilor ruse de securitate a fost prezent la o întâlnire la care fusese convocată de oficialii de la universitate (și pe care nu a menționat-o în formularele inițiale de azil în Canada).

Campanie împotriva deportării. Drama legală a Elenei Musikhina și a soțului ei a atras atenția mai multor politicieni, avocați și activiști pentru drepturile omului din Canada, care duc în prezent o campanie asiduă pentru a împiedica deportarea cuplului în Rusia. Cauza lor este susținută de liderul Partidului Verde din Canada, Elizabeth May, de fostul ministru și activist pentru drepturile omului, David Kilgour, de profesorul de relații internaționale de la Universitatea din Toronto, Aurel Braun, și de lideri ai foartei influentei comunități ucrainano-canadiene.

Aceștia speră că Immigration, Refugees and Citizenship Canada (IRCC) să le acorde celor doi statut de resident permanent în Canada din motive umanitare. În mod alternativ, fie ministrul Imigrării, Ahmed Hussen, fie ministrul Siguranței Publice, Ralph Goodale, ar putea exercita prerogativele unei intervenții ministeriale, pledând cauza dizidentei și a soțului ei.

Activiștii afirmă că Musikhina are toate motivele să se teamă de ceea ce i se poate întâmpla dacă este obligată să se întoarcă în Rusia. „Mesajul trimis de tratamentul recent aplicat de autoritățile (ruse) ecologiștilor a fost puternic și clar,” potrivit Amnesty International. „Urmărirea penală a activiștilor din societatea civilă a devenit instrumentul lor pentru a elimina criticii”.

În 2012, regimul Putin a adoptat o lege menită să reducă la tăcere ecologiștii, forțând grupurile de mediu să se înregistreze ca „agenți străini” dacă primesc finanțare publică sau privată din străinătate. Cel puțin 14 organizații de mediu au încetat complet să mai activeze, a afirmat Human Rights Watch.

La începutul acestui an, patru activiști ai Environmental Watch din Caucazul de Nord au fost atacați și bătuți în Krasnodar când se întorceau dintr-o misiune de documentare a exploatărilor forestiere ilegale într-o pădure deținută de stat și efectuate de o firmă privată care are legături strânse cu înalți oficiali guvernamentali din zonă. Musikhina afirmă de altfel că motivul pentru care colegul său Evgeni Hamaganov a fost omorât în bătaie s-a datorat eforturilor sale de a proteja fauna din jurul lacului Baikal. Iar avocata din Irkutsk a femeii, Evgeniia Riu, s-a refugiat în Ucraina.

Lidera verzilor canadieni, Elizabeth May, a declarat în fața presei că dacă miniștrii Hussen și Goodale nu intervin „vor avea pe mâini sângele acestui cuplu,” afirmând că este vorba de o chestiune „de viață și de moarte.” Profesorul Aurel Braun de la Universitatea din Toronto a atras atentia că deportarea lui Musikhina „ar trebui să ofenseze conștiința poporului canadian,” în timp ce fostul ministru David Kilgour a spus că, dacă este forțată să se întoarcă în Rusia, „nu am nicio îndoială că Dr. Musikhina nu își va mai vedea niciodată fiica și nepoata.

„Ei susțin că solicitarea de azil a cuplului a fost respinsă din cauza „problemelor din sistemul disfuncțional” și cer guvernului lui Justin Trudeau să lase cuplul să rămână în Canada pe baza unor motive umanitare. „Din păcate, guvernul canadian pare să vrea să ne trimită în brațele poliției secrete ruse,” a declarat Musikhina.

„Regimul Putin ar vrea ca țara noastră să-i predea acest om de știință și dizident rus. Ottawa nu poate lăsa să se întâmple așa ceva… Există o singură rezoluție rezonabilă și decentă pentru chinurile suferite de activista și savanta Elena Musikhina. Lăsați-o să rămână,” a scris revista canadiană Maclean’s.

Surse: CTV News, CPAC, Ottawa Citizen, Maclean’s

Sursa Foto: Facebook