O carotă de gheaţă ce conține informaţii climatice din ultimii peste un milion de ani, extrasă din Antarctica

O carotă de gheaţă, ce conţine informaţii esenţiale despre variaţiile climatice pe Terra din ultimii 1,2 milioane de ani, a fost extras din Antarctica, fiind mai vechi cu 400.000 de ani decât cel mai vechi astfel de eşantion extras până în prezent, conform unui anunţ făcut joi de o echipă de cercetători europeni, transmite agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

„O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a forat cu succes o carotă de gheaţă de 2.800 de metri lungime, până la solul pietros de sub calota glaciară antarctică”, conform unui anunţ făcut de responsabilii programului ‘Beyond EPICA-Oldest Ice’, un consorţiu de doisprezece instituţii ştiinţifice europene, care se felicită pentru această „reuşită istorică”.

„Eşantioanele colectate ne permit să reconstituim, pentru prima oară, parametrii importanţi ai climei terestre şi compoziţia atmosferei de acum 1,2 milioane de ani”. Anterior, Cele mai vechi date despre clima terestră proveneau de acum 800.000 de ani şi au fost obţinute anul trecut în cadrul aceluiaşi proiect de cercetare, conform Centrului Naţional francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) şi Institutului polar francez.

„Conform primelor rezultate ale analizei, acest eşantion de gheaţă oferă o înregistrare continuă a datelor climatice pentru ultimii cel puţin 1,2 milioane de ani”, conform unui comunicat al celor două institute.

„Deşi a priori şi-a pierdut o parte din informaţiile paleoclimatice, eşantioanele de la adâncimea de 200 de metri ar putea conţine gheaţă care datează de câteva milioane de ani”, continuă comunicatul de presă.

Sunt însă necesare analize suplimentare pentru a determina dacă datele din această gheaţă se pot pierde, odată ce eşantionul este adus în Europa cu barca, depozitat la -50°C.

„Aceasta este cea mai lungă înregistrare continuă a climei noastre din trecut, dintr-o carotă de gheaţă, şi poate dezvălui legătura dintre ciclul carbonului şi temperatura planetei noastre”, a declarat profesorul Carlo Barbante de la Institutul Polar Italian, coordonatorul campaniei de explorare.

Fiecare metru de gheaţă comprimată înregistrează date climatice (temperaturi, concentraţie de CO2 etc.) pentru o perioadă de până la 13.000 de ani.

„Analizele ar trebui să ajute la elucidarea motivelor tranziţiei misterioase care a avut loc în mijlocul Pleistocenului, o perioadă între 900.000 şi 1,2 milioane de ani în urmă, în care ciclurile glaciare au crescut în amplitudine şi durata lor a crescut de la 41.000 de ani la 100.000 de ani”, posibil din cauza variaţiilor concentraţiei de CO2 din atmosferă, continuă comunicatul de presă.

Oamenii de ştiinţă au avut nevoie de „mai mult de 200 de zile de forare şi prelucrare a carotelor de gheaţă” de-a lungul a patru veri australe consecutive „în mediul aspru al platoului central antarctic, la 3.200 de metri deasupra nivelului mării” şi sub o temperatură medie de vară de -35°C, explică un alt comunicat de presă al consorţiului.

„Va fi efectuată datarea rocilor subiacente pentru a determina când această regiune a Antarcticii a fost ultima dată fără gheaţă”, se mai precizează în comunicat.