O carotă de gheață din Groenlanda, pierdută timp de decenii, arată că teritoriul era lipsit de gheață în urmă cu 400.000 de ani / Descoperirea sugerează posibilitatea unei creșteri dezastruoase a nivelului mării

O carotă de gheață recent descoperită, prelevată de sub stratul de gheață al Groenlandei în urmă cu zeci de ani, a dezvăluit că o mare parte din acest teritoriu era lipsit de gheață în urmă cu 400.000 de ani, când temperaturile erau similare cu cele pe care le înregistrează lumea în prezent, potrivit unui nou raport – o descoperire alarmantă care ar putea avea implicații dezastruoase pentru creșterea nivelului mării, relatează CNN.

Studiul infirmă ipotezele anterioare conform cărora cea mai mare parte a stratului de gheață din Groenlanda a fost înghețată timp de milioane de ani, au declarat autorii. În schimb, încălzirea moderată și naturală a dus la topirea pe scară largă și la creșterea nivelului mării cu peste 1,4 metri, potrivit raportului publicat joi în revista Science.

„Când ne uităm la ceea ce a făcut natura în trecut, ca geologi, acesta este cel mai bun indiciu pe care îl avem pentru viitor”, a declarat Paul Bierman, om de știință la Universitatea din Vermont și autor principal al studiului.

Ceea ce indică acesta este „înspăimântător”, a declarat el pentru CNN.

Nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă sunt de 1,5 ori mai mari acum decât erau acum 400.000 de ani, iar temperaturile globale continuă să crească.

Dacă stratul de gheață din Groenlanda a cunoscut o topire rapidă în timpul unei perioade de încălzire moderată, acesta „poate fi mai sensibil la schimbările climatice cauzate de om decât se înțelegea până acum – și va fi vulnerabil la o topire rapidă și ireversibilă în următoarele secole”, au declarat autorii studiului într-un comunicat.

Acest lucru ar avea un impact semnificativ asupra creșterii nivelului mării. Dacă calota de gheață a Groenlandei s-ar topi complet, nivelul mării ar crește cu aproximativ 7 metri, provocând devastarea miliardelor de oameni care trăiesc de-a lungul coastelor lumii.

Pentru a finaliza cercetarea, Bierman și o echipă de oameni de știință internaționali au petrecut ani de zile analizând sedimentele înghețate dintr-o carotă de gheață colectată în 1966 la Camp Century, o bază militară americană din nord-vestul Groenlandei. Oamenii de știință au forat prin peste 4.500 de metri de gheață pentru a scoate o mostră de sol și rocă cilindrică de 3.6 metri lungime de sub stratul de gheață.

La acea vreme, nu exista tehnologia necesară pentru a înțelege foarte bine sedimentele, așa că acestea au fost pierdute într-un congelator timp de zeci de ani, a declarat Bierman. Apoi, în 2017, a fost redescoperit în Danemarca.

Bierman a mers la Copenhaga și a adus două mostre la Universitatea din Vermont pentru a le testa. Când cercetătorii au început să le cerne pentru a separa sedimentele, au fost surprinși să vadă crengi, mușchi, frunze și semințe.

„Avem aici un ecosistem înghețat fosilizat”, a spus Bierman, „Și ceea ce însemna, desigur, este că stratul de gheață dispăruse, pentru că nu poți crește plante sub un kilometru de gheață”.

Cercetătorii mai trebuiau să afle cu cât timp în urmă creșteau plantele. Pentru a stabili intervalul de timp, probele au fost transmise unei echipe de la Universitatea de Stat din Utah, care folosește tehnologia luminescenței – o tehnică care le permite să dateze ultima dată când sedimentul a fost expus la lumina zilei.

Oamenii de știință au calculat că sedimentele au fost depuse într-un mediu fără gheață în urmă cu aproximativ 416.000 de ani.

„Este cu adevărat prima dovadă incontestabilă că o mare parte din stratul de gheață din Groenlanda a dispărut atunci când s-a încălzit”, a declarat Bierman. „Trecutul Groenlandei, păstrat în 12 metri de sol înghețat, sugerează un viitor cald, umed și în mare parte fără gheață pentru planeta Pământ”, a adăugat el.

Implicațiile potențiale pentru creșterea nivelului mării sunt enorme, a declarat Tammy Rittenour, profesor la Universitatea de Stat din Utah și co-autor al studiului. „Avem în vedere o creștere de metri a nivelului mării, probabil zeci de metri. Și apoi uitați-vă la înălțimea New York-ului, Boston-ului, Miami-ului, Amsterdam-ului. Uitați-vă la India și Africa – majoritatea centrelor de populație la nivel global sunt aproape de nivelul mării”.

Pe lângă faptul că contribuie la creșterea nivelului mării, pierderea gheții accelerează, de asemenea, încălzirea globală, deoarece gheața albă, care reflectă energia solară departe de suprafața Pământului, este înlocuită cu rocă și vegetație mai întunecată, care absoarbe energia solară.

„Există un feedback care se instalează odată ce începi să scapi de stratul de gheață, în care ne încălzim și mai repede”, a spus Bierman.

Andrew Shepherd, șeful catedrei de geografie și științe ale mediului de la Universitatea Northumbria din Marea Britanie, care nu a fost implicat în studiu, a declarat că cercetarea este importantă deoarece „ne sporește încrederea în previziunile privind gradul de topire la care ne putem aștepta într-o climă mai caldă”.

Jason Box, profesor de glaciologie la Geological Survey of Denmark and Greenland, care nu a fost implicat nici el în studiu, a declarat că rezultatele ar putea forța o reevaluare a gândirii stabilite.

„Încălzirea actuală, determinată de emisiile de gaze cu efect de seră, ar putea reduce stratul de gheață din Groenlanda mai repede decât se preconiza”, a declarat el pentru CNN.

Pentru Bierman, toate acestea reprezintă o dovadă că stratul de gheață din Groenlanda este fragil.

Dacă lumea nu ia măsuri radicale pentru a reduce la zero nivelurile de poluare care încălzesc planeta și, în același timp, nu lucrează pentru a elimina poluarea cu dioxid de carbon deja prezentă în atmosferă, el a spus că „condamnăm calota de gheață din Groenlanda, iar o mare parte din creșterea nivelului mării se va produce rapid”.

„De obicei, geologii nu se supără prea tare din cauza a ceea ce descoperim”, a spus el. „Dar acest lucru este cu adevărat supărător”.