O cerşetoare româncă de etnie romă face ca Elveţia să fie condamnată la CEDO: ”Reclamanta avea dreptul, inerent demnităţii umane, de a-şi putea exprima suferinţa şi a încerca să-şi asigure nevoile prin cerşetorie”

O victorie pentru avocata Dina Bazarbachi din Geneva, angajată împotriva reprimării sistematice a cerşetoriei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) recunoaşte o încălcare a vieţii private a clientei sale, care a fost sancţionată pentru că a cerşit pe stradă.

Dina Bazarbac îşi poate savura victoria. Ea răsuflă în sfârşit uşurată. Lunga ei luptă contra reprimării cerşetoriei a primit validarea unanimă a Strasbourgului. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Elveţia pentru că a dat o amendă mare unei tinere românce care a cerşit pe drumul public. „Simţeam că e ceva fals în dorinţa de a incrimina simplul fapt că stai cu mâna întinsă”, reacţionează cea care a contestat mii de amenzi şi a adus în faţa justiţiei acest caz.

Într-o hotărâre făcută publică marți, Curtea apreciază că amenda de 500 de franci (în final transformată în 5 zile de închisoare pentru incapacitate de plată) dată reclamantei nu este o măsură propoţională nici în scopul luptei împotriva criminalităţii organizate, nici în scopul protejării drepturilor trecătorilor, rezidenţilor şi proprietarilor de magazine.

„Vulnerabilitate evidentă”

Născută în 1992, această membră a comunităţii de romi, analfabetă, fără loc de muncă şi fără ajutor social, a început sa ceară de pomană la Geneva, în 2011. Ea a suferit repede de pe urma legii cantonale care interzice cerşetoria pe drumurile publice. Constrânsă să predea monezile obţinute, ea a cumulat şi alte opt amenzi de 100 de franci fiecare prin ordonanţă penală şi a fost de două ori reţinută de poliţie. Sesizat cu o reclamaţie împotriva tuturor acestor decizii, primul judecător a decis o amendă de 500 de franci pentru femeia care cerșea şi a confirmat confiscarea a 16,75 franci de la aceasta. Decizie confirmată până la Tribunalul federal în 2014.

Greşit, spune Curtea. „Pusă într-o situaţie de vulnerabilitate evidentă, reclamanta avea dreptul, inerent demnităţii umane, de a-şi putea exprima suferinţa şi a încerca să-şi asigure nevoile prin cerşetorie”, arată decizia. Ea a fost pedepsită pentru acţiuni comise într-o situaţie în care după toate aparenţele ea nu avea altă soluţie pentru a supravieţui, adaugă hotărârea.

Curtea consideră că sancţiunea dată reclamantei a adus atingerea demnităţii ei umane şi a încălcat însăşi esenţa drepturilor de respectare a vieţii private şi de familie. Acest amestec în drepturile ei protejate „nu era necesar într-o societate democratică”. Curtea de la Strasbourg subliniază de asemenea că niciun motiv de interes public nu justifică pedeapsa privativă de libertate suferită efectiv ca măsură de înlocuire pentru amenda neplătită.

Dispoziţie prea generală

Hotărârea este critică faţă de dispoziţia din legea penală geneveză (LPG) care pedepseşte cu amendă orice persoană care cerşeşte şi nu subscrie la argumentul Tribunalului federal potrivit căruia măsuri mai puţin restrictive ar fi fost inutile. Curtea subliniază că majoritatea statelor membre ale Consilului Europei prevăd restricţii mai nuanţate. „O interdicţie generală pentru un anumit comportament este o măsură radiclă care cere o justificare solidă şi un control deosebit de serios din partea tribunalelor autorizate să opereze ponderea intereselor aflate în joc”.

Elveţia, condamnată să plătească reclamantei 922 de euro despăgubiri morale, mai poate cere trimiterea cazului în faţa Marii Camere. Dina Bazarbachi este optimistă. „Vor trebui schimbate legile privind cerşetoria”. Singurul ei regret: că avocatul Doris Leuenberger, care a susţinut-o în efortul ei, nu este acolo să împartă cu ea acest succes.

Sursa: Le Temps / Autor: Fati Mansour / Traducere: Gabriela Sîrbu (Rador)

Foto: Geneva, Elveția