O clădire din secolul al XVIII-lea, restaurată cu peste 16 milioane de lei, este noul sediu al Consiliului Judeţean Alba

Consiliul Judeţean (CJ) Alba s-a mutat din această lună într-o clădire veche de trei secole, printre primele construite în fortificaţia de tip Vauban din Alba Iulia ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, în imediata apropiere a Porţii a III-a, supusă în ultimii ani unor ample lucrări de restaurare, în valoare de peste 16 milioane de lei, transmite Agerpres.

Anumite spaţii din clădire vor putea fi vizitate de către turişti, cu ghidaj, în atrium fiind conservat in situ un altar votiv dedicat lui Jupiter şi Geniului protector al unei centurii şi expuse artefacte romane descoperite pe diverse şantiere arheologice din Alba Iulia, anticul Apulum.

De la înfiinţarea sa, în 1968, fie că s-a numit Consiliu Popular, fie Consiliu Judeţean, instituţia a funcţionat într-o clădire care a revenit în 2010 în patrimoniul Justiţiei – existând chiar şi un litigiu în instanţă între Prefectură şi Consiliul Judeţean, pe de o parte, şi Ministerul de Justiţie – şi care a fost trecută în 2018 în administrarea exclusivă a Curţii de Apel Alba Iulia.

În acelaşi an, 2018, a fost dat ordinul de începere a lucrărilor de reabilitare şi refuncţionalizare a clădirii în care s-a mutat acum CJ Alba şi în care anterior a funcţionat Centrul Militar, după ce, din 2016, au fost efectuate aici săpături arheologice cu caracter preventiv în curtea interioară.

„Noi am avut un proiect tehnic, după care am început descărcarea de sarcină arheologică. S-a descoperit zona de barăci ale Legiunii XIII Gemina. Istoricii spun că s-a descoperit locuinţa unuia dintre centurioni. De aici, modificări la proiectul tehnic. Iniţial, sala de şedinţe era proiectată altundeva, dar în urma descoperirilor arheologice această soluţie nu mai era optimă, aşa că s-a făcut o reproiectare”, a declarat, pentru AGERPRES, administratorul public al Judeţului Alba, Dan Popescu.

O altă modificare în proiectul tehnic a fost necesară după ce, în timpul restaurării planşeelor, s-a descoperit o ciupercă. „Planşeul era infestat, era un atac asupra lemnului. A fost obligatorie astfel o nouă reproiectare”, a adăugat Dan Popescu.

De asemenea, în primii ani de restaurare au fost reziliate două contracte încheiate cu firme din Bucureşti şi Timiş, lucrările fiind finalizate de o societate din Petreşti, judeţul Alba.

Astfel, dacă în 2018, autorităţile judeţene estimau că obiectivul va fi finalizat în 16 luni şi vor costa 9 milioane de lei, în final, a durat şase ani, iar investiţia privind strict restaurarea a costat peste 16 milioane de lei.

„Valoarea totală investiţională, C+M, este de 20,5 milioane de lei, valoarea efectivă a restaurării este de 16,4 milioane de lei. Valoarea pe metru pătrat este la 300-400 de euro – suntem undeva la limita de jos privind costul a restaurărilor de acest tip”, a spus administratorul public al Judeţului Alba.

Dan Popescu a amintit că era „o nevoie stringentă de un sediu”, CJ funcţionând în Palatul de Justiţie şi în alte spaţii închiriate.

„Nu sunt doar birouri şi o sală de şedinţe. Sunt 70-80 de încăperi, dat nu sunt folosite toate administrativ. Va fi şi un circuit turistic. Vom avea o galerie de artă contemporană. Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia nu are o zonă de artă contemporană, are o pinacotecă cu peste 900 de tablouri, artişti cotaţi. Modul de vizitare va fi pe grupuri, cu ghidaj turistic, programat. Se va vizita pe parter şi etajul unu. În atrium vor fi expoziţii temporare, diverse manifestări. De asemenea, în curte. Cei de la muzeu se vor ocupa de managementul cultural”, a explicat Dan Popescu.

În atrium, vizitatorii vor putea vedea in situ un altar votiv din calcar, descoperit în interiorul unei barăci a Legiunii XIII Gemina, la circa trei metri adâncime, cu o inscripţie păstrată în proporţie de 90%, din textul căreia reiese că este un altar dedicat zeilor Jupiter, cel prea Bun şi prea Mare, şi Geniului protector al centuriei (centuria era o unitate din cadrul legiunii – n.r.). Personajul care închină acest altar se numeşte Marcus Attilius Valens optio (optio era un subofiţer, al doilea în comandă după centurion – n.r.).

Se mai poate vizita Galeria preşedinţilor judeţului Alba, unde sunt expuse litografii cu cei 13 „conducători” ai judeţului Alba începând cu 1968, dar şi biroul de protocol, unde se va expune periodic câte o piesă legată de Unirea din 1918.

Dan Popescu a conchis că, practic, prin mutarea sediului CJ Alba în interiorul fortificaţiei bastionare este „pentru prima dată când în Cetate (construită în timpul Imperiului Habsburgic, la începutul secolului al XVIII-lea – n.r.) este o administraţie românească”.

Cetatea Alba Carolina a fost ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între anii 1714 şi 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti.