G4Media.ro

O coaliţie de firme financiare cu active de 130.000 de miliarde de…

Sursa foto: Twitter / COP26

O coaliţie de firme financiare cu active de 130.000 de miliarde de dolari promite să se axeze pe combaterea schimbărilor climatice

Bănci, asigurători şi investitori care au la dispoziţie 130.000 de miliarde de dolari s-au angajat miercuri să pună combaterea schimbărilor climatice în centrul activităţii lor şi au obţinut sprijin sub forma eforturilor de a pune investiţiile ecologice pe o bază mai fermă, transmite Reuters, citată de News.ro.

Şi, într-o altă evoluţie la conferinţa COP26 a ONU privind schimbările climatice, cel puţin 19 ţări sunt aşteptate să se angajeze joi să pună capăt finanţării publice pentru proiectele de combustibili fosili din străinătate până la sfârşitul anului 2022, au spus două surse.

Într-un anunţ anterior la reuniunea din Scoţia, instituţii financiare care reprezintă aproximativ 40% din capitalul mondial s-au angajat să-şi asume ”o parte echitabilă” din efortul de a îndepărta lumea de combustibilii fosili.

Un obiectiv principal al discuţiilor COP26 este de a asigura suficiente angajamente naţionale pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în principal din cărbune, petrol şi gaze, pentru a limita creşterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius. Dar încă se lucrează la stabilirea modalităţilor prin care să se îndeplinească aceste angajamente, în special în lumea în curs de dezvoltare.

Reprezentantul ONU pentru climă, Mark Carney, care a reunit Alianţa Financiară de la Glasgow pentru Net Zero, a estimat un necesar de 100.000 de miliarde de dolari în următoarele trei decenii şi a spus că industria financiară trebuie să găsească modalităţi de a strânge bani privaţi pentru a duce efortul mult peste ceea ce numai statele pot face.

”Banii sunt aici, dar aceşti bani au nevoie de proiecte aliniate la net zero şi (atunci) există o modalitate de a transforma acest lucru într-un cerc virtuos foarte, foarte puternic – şi aceasta este provocarea”, a declarat fostul guvernator al Băncii Angliei la summit.

Comentariile lui Carney reflectă o problemă adesea citată de investitori care, în faţa unei multitudini de riscuri legate de climă, trebuie să fie siguri că sunt contabilizate într-un mod transparent şi, de preferinţă, standardizat la nivel global.

”Unele dintre piesele cheie interconectate ale puzzle-ului financiar sunt acum împreună”, a spus Nick Robins, de la Institutul de Cercetare Grantham privind Schimbările Climatice şi Mediul.

O altă piesă a puzzle-ului este de unde vor veni banii publici pentru a sprijini tranziţia de la energia şi industria cu emisii mari de carbon, iar miercuri Statele Unite au declarat că vor sprijini un mecanism pentru a strânge noi finanţări pentru energie curată şi infrastructură durabilă pe pieţele emergente.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că Statele Unite se vor alătura Marii Britanii pentru a sprijini noul mecanism al pieţei de capital pentru Fondurile de Investiţii Climatice (CIF), care va contribui la atragerea de noi fonduri private semnificative pentru climă şi va oferi 500 de milioane de dolari pe an pentru Fondul pentru Tehnologie Curată al CIF, precum şi noul său program de investiţii Accelerating Coal Transition.

Sursa foto: Twitter / COP26

Publicitate electorală

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

2 comentarii

  1. „un necesar de 100.000 de miliarde de dolari în următoarele trei decenii”…… bani cazuti din cer asa-i. Asta e bugetul SUA pe 15-16 ani sau PIB-ul global pe vreo 14 luni. Sigur, nici suma asta ametitoare n-o sa fie de ajuns. Probabil ca o sa se ajunga ca PIB-ul mondial pe o luna sa fie cheltuit pe chestii climatice. Asta in conditiile care sunt tari, ca Romania, care au bugete echivalente cu PIB-ul lor pe 3-4 luni. Romania o sa trebuiasca sa cheltuiasca un sfert, o treime din buget pe chestii climatice. Ce inseamna asta? Mariri astronomice de taxe. Deja ieri taxa la pe coregenerare la curent s-a majorat cu 50%, dar n-am vazut sa se faca asa mare caz. Asta e doar inceputul.

  2. Bun, statele vor freca menta la infinit.