O Comisie Europeană ridicolă și necredibilă. Compromisurile majore ale Ursulei von der Leyen față de statul de drept și valorile europene

Propunerile de comisari și portofoliile lor prezentate de Ursula von der Leyen arată un dispreț neașteptat față de marile valori europene ale statului de drept și independenței justiției. Cedarea totală a președintelui ales al Comisiei Europene în fața șantajului politic al grupului Visegrad, propunerea multor comisari cu probleme majore de integritate, populismul ridicol care răzbate chiar din denumirea unor portofolii – toate indică un rateu politic la vârful construcției europene.

• Atenție: această abdicare de la principiile fundamentale ale UE vine la capătul unor alegeri europarlamentare cu participare – record, în care zeci de milioane de cetățeni europeni au refuzat populismul și au votat masiv pentru a mai da o șansă Uniunii. O șansă care, odată irosită, va alimenta discursul eurosceptic cu argumente livrate chiar de Bruxelles de această dată.

Marile probleme de integritate din Comisia Ursula

Pentru o Comisie Europeană care pretinde că a auzit vocea cetățenilor la alegerile europarlamentare din luna mai, numărul comisarilor cu probleme de integritate e uriaș. Și nu doar numărul lor, ci și portofoliile asumate.

1. Janusz Wojciechowski (Polonia). Comisarul propus pentru Agricultură e cercetat chiar de OLAF, oficiul anti-fraudă al UE, pentru ”nereguli privind cheltuirea banilor din bugetul european pentru acoperirea unor costuri de călătorie”. Wojciechowski, membru în partidul de guvernământ cu accente dure anti-UE, a avut mai multe mandate de europarlamentar, fiind chiar membru al Comisiei pentru Agricultură, iar acum este membru al Curții Europene de Conturi.

2. Sylvie Goulard (Franța). Propusă comisar european pentru Piaţa Internă, ea a fost audiată chiar marți, când Ursula von der Leyen își anunța comisia, într-un dosar privind angajări fictive. Ca europarlamentar din partea partidului de centru Modem în perioada 2009-2017, ea e acuzată de Poliția Judiciară franceză că a angajat fictiv oameni de la partid în cabinetul de europarlamentar. Ca urmare a scandalului, în 2017, ea a demisionat după numai trei luni din funcţia de ministru al apărării în guvernul francez condus de premierul Edouard Philippe.

3. Rovana Plumb (România). Propusă comisar pentru Transporturi, Plumb a fost acuzată de DNA de complicitate la abuz în serviciu în dosarul Belina, dar a scăpat de anchetă după ce colegii ei din Camera Deputaţilor au respins cererea DNA de avizare a urmăririi penale. Ea le-a mulțumit deputaţilor că au apărat „principiile statului de drept”.

4. Laszlo Trocsanyi (Ungaria). Propus comisar pentru Vecinătate și Extindere, fostul ministru al Justiției în guvernul Viktor Orban e acuzat că a luat măsuri care au afectat independența justiției, au lovit direct în ONG-uri și au dus Ungaria în situația ca Parlamentul European să declanșeze Articolul 7 (opțiunea nucleară) pentru încălcarea principiilor fundamentale ale statului de drept.

5. Vera Jourova (Cehia). Propusă vicepreședinte, cu portofoliul ”Valori și Transparență”, Jourova este o aliată apropiată a premierului ceh Andrej Babis, renumit pentru atacurile sale la adresa UE. Jourova însăși a fost protagonista unui scandal judiciar, fiind acuzată în 2006 că a luat mită pentru a facilita un contract din fonduri UE. A petrecut o lună în arest preventiv, dar în cele din urmă procurorii și-au retras acuzațiile în 2008 și a fost exonerată complet de acuzații.

Cedări politice dureroase

Ursula von der Leyen a cedat complet în fața șantajului politic al premierului maghiar, Viktor Orban, de ale cărui voturi în Parlamentul European a depins chiar validarea noului președinte – ales al Comisiei Europene. Ca urmare, von der Leyen a atribuit Ungariei exact portofoliul pe care și-l dorea Orban, cel pentru Vecinătate și Extindere.

Este un post esențial în planurile premierului Orban, care vrea să-și proiecteze în vecinătate politica iliberală și anti-europeană. Este scandalos că acest portofoliu este acordat unui guvern care a ridicat garduri de sârmă ghimpată la granițe, care de ani buni calcă în picioare valorile europene.

Cum va promova valorile europene, statul de drept, independența justiției, un om care, ca ministru al Justiției, a acționat exact împotriva acestor principii fundamentale? Cum va vorbi despre buna vecinătate un reprezentant al guvernului care sădește constant discordia cu vecinii săi, exacerbează problemele minore dintre vecini și pune piedici Ucrainei în NATO sau României în OCDE?

Nu doar în fața guvernului maghiar a cedat Ursula von der Leyen. Tot grupul de la Visegrad, care și-a negociat extrem de dur voturile la învestire, a primit portofoliile cerute și funcții de conducere, în ciuda contestării frecvente a valorilor UE în cele patru țări din V4.

Din același registru face parte și acceptarea Rovanei Plumb pentru portofoliul Transporturi, deși candidata României nu are nici o legătură cu domeniul. Dar a contat faptul că PSD, un grup mare în interiorul S&D, a anunțat rapid susținerea la vot pentru Ursula von der Leyen.

Le fel de greu de înțeles e desemnarea olandezului Frans Timmermans ca șef peste portofoliul ”verde”, în condițiile în care Olanda e printre statele membre care nu își vor atinge țintele de decarbonizare prevăzute pentru 2020.

Populism fără precedent

Portofoliile în sine au ajuns subiect de ironii amare pe culoarele din Bruxelles și în capitalele europene. Denumiri precum ”European Green Deal” ori ”Protecting our European Way of Life” stârnesc ironii continue de 24 de ore. Încercând să arate că e apropiată de cetățeni, Ursula von der Leyen a inventat portofolii cu denumiri populiste.

”Protecting our European Way of Life” înseamnă să luptăm cu arma-n mână pentru dreptul de a bea frappe pe plajele grecești?, se întreabă un internaut pe Twitter, în timp ce apelul obsesiv la ecologie și protecția mediului e privită cu îngrijorare din cauza impactului tot mai puternic asupra competitivității industriei europene.

Cum se explică aceste cedări? Ursula von der Leyen a avut cea mai grea negociere posibilă din cauză că actualul Parlament European este cel mai fragmentat legislativ european. Ca să-și asigure majoritatea la votul din vară, von der Leyen a trebuit să împace patru mari familii politice, apoi să asigure balansul pe diferite axe: Nord vs Sud, Est vs Vest, femei / bărbați. La acestea se adaugă interesele uriașe ale Franței și Germaniei – motoarele UE, presiunile din partea diferitelor industrii, dar și cererile ONG-urilor verzi.

Pentru Ursula von der Leyen urmează partea cea mai grea: audierile din comisiile Parlamentului European și votul din plen. Aici se va vedea dacă toate compromisurile făcute, unele mai urât mirositoare decât altele, au meritat. Până atunci însă rămânem cu gustul amar al unui președinte de comisie care a acceptat cele mai joase standarde de profesionalism și integritate.