O decizie cu implicații majore în SUA: Curtea Supremă a redus puterea autorităților de a impune amenzi mari și de a confisca bunuri

Curtea Supremă de Justiție din Statele Unite a decis, miercuri, printr-o hotărâre unanimă (9 voturi pentru și zero împotrivă) să reducă drastic puterile autorităților statale și locale de a percepe amenzi prea mari și de a confisca bunuri, o mișcare cu implicații majore în țara nord-americană. Decizia Curții Supreme reprezintă o premieră, deoarece este pentru prima dată când cea mai înaltă instanță din SUA a aplicat la nivelul statelor americane interdicția prevăzută deja de Constituție legată de impunerea de amenzi excesive la nivel federal. Judecătorii tribunalului suprem au luat acestă decizie într-un caz vizând un cetățean american din statul Indiana, a cărui mașină Land Rover (estimată la 42.000 de dolari) a fost confiscată de poliție după ce el a fost arestat pentru că a vândut heroină în valoare de 385 de dolari. Experții afirmă că hotărârea magistraților de la Curtea Supremă întărește drepturile de proprietate și ar putea limita acțiuni controversate ale autorităților, cum ar fi cele de confiscare de bunuri.

Judecătoarea liberală Ruth Bader Ginsburg a fost cea care a scris motivarea instanței în acest caz, ea afirmând: „Protecția împotriva amenzilor excesive a reprezentat un scut constant în întreaga istorie anglo-americană, dintr-un motiv întemeiat: astfel de amenzi subminează alte libertăți. Ele pot fi folosite, de exemplu, pentru a te răzbuna sau a descuraja discursul adversarilor politici. Ele pot să fie angajate, de asemenea, nu în scopuri penale, ci ca sursă de venit.” Protecția drepturilor de proprietate a primit astfel o nouă garanție din partea Curții Supreme.

În timp ce hotărârea luată a fost unanimă, judecătorul conservator Clarence Thomas a scris o opinie separată, care prezintă motivele diferite care l-au făcut să ajungă la aceeași concluzie – și anume că „dreptul de a nu beneficia de amenzi excesive este unul dintre privilegiile sau imunitățile cetățenilor Statelor Unite, protejate de Amendamentul al 14-lea” din Constituția americană. Motivarea lui Ginsburg s-a bazat pe așa-numita due process clause a aceluiași amendament, care acționează ca o garanție împotriva încercărilor statului de a limita drepturile și libertățile unei persoane.

Hotărârea magistraților de la Washington a fost luată în urma unei plângeri depuse de Tyson Timbs, un american din localitatea Marion, statul Indiana, căruia autoritățile locale i-au confiscat mașina Land Rover. Timbs și-a achiziționat automobilul pentru 42.000 de dolari în ianuarie 2013. El a fost arestat câteva luni mai târziu pentru vânzarea de heroină și conspirație pentru a comite un jaf. Americanul a pledat vinovat, fiind condamnat la un an de arest la domiciliu și cinci ani de supraveghere condiționată. În plus, mașina lui a fost confiscată.

În plângerea depusă la Curtea Supremă, devenită ulterior cunoscută sub numele Timbs vs. Indiana, Tyson Timbs a susținut că confiscarea vehiculului său a fost o măsură disproporționată în comparație cu amenda maximă de 10.000 de dolari pe care ar fi trebuit să o încaseze pentru vânzarea de heroină, după cum prevede legea din Indiana. Prin decizia luată miercuri, Curtea Supremă a trimis cazul lui Timbs înapoi la o instanță inferioară, pentru a decide dacă oficialii din Indiana au mers prea departe atunci când au decis confiscarea Land Rover-ului lui Timbs, a cărui valoare este de patru ori mai mare decât amenda prevăzută în astfel de cazuri.

O decizie importantă

În final, magistrații Curții Supreme au trebuit să răspundă la întrebarea juridică dacă autorităților statale și locale li se interzice să impună amenzi excesive, similare cu cea aplicată lui Timbs. Experții legali afirmă că hotărârea instanței supreme va limita puterea statelor și orașelor americane de a face ceea ce criticii – atât democrați, cât și republicani – susțin că este o practică din ce în ce mai frecventă: aceea de a impune amenzi excesive și de a confisca bunuri.

De altfel, echipa juridică a lui Timbs, formată din avocați de la Institute for Justice, a afirmat că decizia Curții Supreme este o lovitură împotriva practicii confiscării civile, procedura legală prin care polițiștii pot confisca bunuri de la persoane suspectate de implicare într-o infracțiune chiar si fără a-i acuza în mod obligatoriu pe aceștia de comiterea acelei infracțiuni (aceste situații au existat mai ales în cazurile de trafic de droguri, așa cum a fost cazul lui Timbs). Poliția poate ulterior asimila ca profit valoarea bunului confiscat – fie că este vorba de bani, mașini, arme sau alte obiecte -, o situație descrisă ca „făcând poliție pentru profit” (American Civil Liberties Union a afirmat că, în 2017, 10 milioane de americani datorau 50 de miliarde de dolari în amenzi, taxe și confiscări de bunuri. De exemplu, o amendă de 100 de dolari pentru traversarea pe roșu în California atrage cu ea o taxă suplimentară de 390 de dolari, în timp ce, o amendă de 100 de dolari pentru posesie de marijuana ar putea duce la o amendă penala de peste 1.000 de dolari în New Jersey).

De altfel, în ultimii ani, practica a fost tot mai contestată. Spre exemplu, o anchetă realizată de Washington Post a prezentat mai multe cazuri în care șoferii au fost trași pe dreapta în timp ce conduceau, iar banii pe care îi aveau asupra lort le-au fost confiscați în ciuda faptului că polițiștii nu au dovedit că acestia săvârșiseră vreo infracțiune. Suspecții în aceste cazuri au reușit să-și recupereze banii numai după eforturi juridice de durată și costisitoare.

Într-un alt caz, polițiștii de la un aeroport american i-au confiscat studentului Charles Clarke economiile de 11.000 de dolari, deoarece geanta lui mirosea a marijuana. Ziariștii au afirmat că banii lui Clarke au fost confiscați chiar dacă poliția nu a dovedit niciodată că banii proveneau din realizarea unei infracțiuni. În cele din urmă, Clarke și-a recuperat banii, plus dobânda aferentă, dar numai după o luptă îndelungată la tribunal. În cazul lui Timbs, poliția a susținut că acesta a folosit automobilul Land Rover pentru a face trafic de heroină, ceea ce, în opinia lor, a justificat confiscarea mașinii.

Jurnaliștii de la FoxNews, care au scris despre decizia instanței supreme de la Washington, au precizat că interdicția privind amenzile excesive este prevăzută în cel de-al 8-lea amendament din Constituția Statelor Unite. Deși inițial a fost aplicată doar la nivel federal, Curtea Supremă a decis, începând din anii ’60, să încorporeze multe dintre aceste drepturi la nivelul statelor americane, în conformitate așa-numita due process clause din Amendamentul al 14-lea.

Atunci când a fost ratificată Bill of Rights (primele 10 amendamente din Constituția Statelor Unite), ea a fost aplicată doar la nivel federal. Dar al 14-lea Amendament, ratificat după Războiul Civil, a promis că va extinde drepturile constituționale și la nivelul statelor.
O instanță de judecată locală și Curtea de Apel din Indiana i-au dat dreptate lui Timbs, dar Curtea Supremă din Indiana a decis că al 8-lea Amendament nu se aplică „unui stat suveran în interiorul sistemului nostru federal.” Prin decizia sa de miercuri, Curtea Supremă a SUA a anulat decizia Curții Supreme din Indiana. Interesant este însă că magistrații Curții Supreme nu au anunțat o decizie clară legată de cazul lui Timbs, dar, prin hotărârea lor, i-au dat acestuia șansa să își prezinte din nou cazul la o instanță inferioară.

Începând cu 2014, mai mult de 20 de state americane și districtul Washington au adoptat legi prin care fie limitează confiscarea bunurilor de către autorități, fie fac ca procesul să fie mai transparent. De exemplu, autoritățile din statul New Mexico trebuie să se bazeze acum pe o condamnare penală înainte să confiște un bun, în timp ce poliția din Florida trebuie să se dovedească „dincolo de orice îndoială” că bunul în cauză a fost legat de o crimă înainte de a-l confisca. La rândul său, statul Mississippi a adoptat o lege care include o serie de dispoziții menite să facă procesul confiscării mult mai transparent.

În sfîrșit, merită menționat și faptul că, pentru orașele și statele americane, hotărârea Curții Supreme ar putea duce la o serie de provocări financiare. Aceasta deoarece multe guverne locale și statale au ajuns în ultimii ani să își rotunjească veniturile cu banii proveniți din amenzi și confiscările civile (60% din cele 1.400 de municipalități din întreaga Americă chestionate într-un sondaj de U.S. Chamber of Commerce depind de acești bani pentru bugetele lor). Prin decizia de miercuri însă, Curtea Supremă a confirmat protecția mai largă a drepturilor de proprietate.

Surse: FoxNews, The Washington Post, Vox, Supreme Court

Foto: Sediul Curții Supreme din SUA (Site-ul propriu)