G4Media.ro

O descoperire „unică într-un secol” dezvăluie luxul spectaculos al orașului Pompei

Sursa foto: Wikimedia Commons / Sotamies

O descoperire „unică într-un secol” dezvăluie luxul spectaculos al orașului Pompei

După ce a stat ascunsă sub metri de rocă vulcanică și cenușă timp de 2.000 de ani, o descoperire „unică într-un secol” a fost făcută în vechiul oraș roman Pompei, potrivit BBC.

Arheologii au descoperit o somptuoasă baie privată – posibil cea mai mare găsită vreodată în acest loc – cu camere calde, călduțe și reci, opere de artă rafinate și o piscină uriașă.

Complexul de tip spa se află în inima unei mari reședințe descoperite în ultimii doi ani în timpul unor săpături majore.

„Aceste spații sunt cele care fac parte cu adevărat din „efectul Pompei” – este aproape ca și cum oamenii ar fi plecat cu doar un minut în urmă”, spune Dr. Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic din Pompei, care a dezvăluit noua descoperire în exclusivitate pentru BBC News.

Analiza a două schelete descoperite în casă arată, de asemenea, groaza cu care s-au confruntat locuitorii din Pompei atunci când Muntele Vezuviu a erupt în anul 79 d.Hr.

Cadavrele aparțineau unei femei cu vârste cuprinse între 35 și 50 de ani, care ținea în mână bijuterii și monede, și unui bărbat mai tânăr, adolescent sau în vârstă de 20 de ani.

Aceștia se baricadaseră într-o cameră mică, dar au fost uciși în timp ce un tsunami de gaz vulcanic supraîncălzit și cenușă – cunoscut sub numele de flux piroclastic – a străbătut orașul.

„Acesta este un loc dramatic și tot ceea ce găsești aici îți vorbește despre dramă”, spune  Dr. Ludovica Alesse.

O treime din orașul antic se află încă ascuns sub resturile vulcanice ale dezastrului, însă noile săpături – cele mai ample din ultima generație – oferă noi perspective asupra vieții romane antice.

Arheologii au fost urmăriți de o echipă de documentare de la BBC și Lion TV, pentru un serial intitulat Pompeii: The New Dig.

Un întreg bloc din Pompei a fost acum descoperit, dezvăluind o spălătorie și o brutărie, precum și o casă privată mare. Se crede că toate acestea au fost deținute de o persoană bogată, posibil Aulus Rustius Verus, un politician influent din Pompei.

Băi private pentru cei mai bogați dintre bogați

Descoperirea băii este o confirmare suplimentară a statutului său de elită, spune Dr. Zuchtriegel.

„Există doar câteva case care au un complex de băi private, deci era ceva cu adevărat pentru cei mai bogați dintre bogați”, spune el. „Iar acesta este atât de mare – este probabil cel mai mare complex de băi dintr-o casă privată din Pompei”.

Cei suficient de norocoși să folosească suita de săli de baie s-ar fi dezbrăcat într-o cameră de schimb cu pereți de un roșu vibrant și o podea din mozaic presărată cu modele geometrice încrustate cu marmură din Imperiul Roman.

Apoi s-ar fi îndreptat spre camera fierbinte, ar fi făcut o baie și s-ar fi bucurat de căldura saunei, asigurată de o podea suspendată care permitea aerului cald să circule pe dedesubt și de pereți cu o cavitate în care căldura putea circula.

Apoi se deplasau în camera caldă vopsită în culori strălucitoare, unde pielea era frecată cu ulei, înainte de a fi răzuită cu un instrument curbat numit strigil.

În cele din urmă, intrau în cea mai mare și mai spectaculoasă încăpere – frigidarium, sau camera rece. Înconjurat de coloane roșii și fresce cu atleți, vizitatorul se putea răcori în bazinul de scufundare, care este atât de mare încât încap în el 20-30 de persoane.

Drama celor surprinși de erupția vulcanului

„În verile toride, puteai sta cu picioarele în apă, discutând cu prietenii, poate savurând o ceașcă de vin”, spune Dr. Zuchtriegel.

Baia este cea mai recentă descoperire care a ieșit la iveală din această casă extraordinară.

Anul trecut a fost descoperită o sală de banchet imensă, cu pereți negri ca jetul și lucrări de artă uluitoare reprezentând scene clasice. De asemenea, a fost dezgropată o cameră mai mică și mai intimă – pictată în albastru deschis – în care locuitorii casei mergeau să se roage zeilor.

Reședința era în plină renovare – unelte și materiale de construcție au fost găsite peste tot. În camera albastră, o grămadă de cochilii de stridii zăceau pe podea, gata să fie măcinate și aplicate pe pereți pentru a le da o strălucire irizată.

Alături de acest spațiu frumos, într-o cameră înghesuită, fără niciun decor, a fost făcută o descoperire crudă – rămășițele a doi pompeieni care nu au reușit să scape de erupție.

Scheletul unei femei a fost găsit întins deasupra unui pat, ghemuit în poziție fetală. Corpul unui bărbat se afla într-un colț al acestei mici încăperi.

„Fluxul piroclastic de la Vezuviu a venit de-a lungul străzii, chiar în afara acestei camere, și a provocat prăbușirea unui perete, care practic i-a strivit până la moarte”, explică dr. Sophie Hay, arheolog la Pompei.

„Femeia era încă în viață în timp ce el murea – imaginați-vă trauma – și apoi această cameră s-a umplut cu restul fluxului piroclastic și așa a murit”.

Analiza scheletului bărbatului a arătat că, în ciuda vârstei sale tinere, oasele sale prezentau semne de uzură, ceea ce sugerează că era de condiție inferioară, posibil chiar un sclav.

Femeia era mai în vârstă, dar oasele și dinții ei erau în stare bună.

„Probabil că era o persoană mai înaltă în societate”, spune dr. Hay. „Ar fi putut fi soția proprietarului casei – sau poate o asistentă care avea grijă de soție, pur și simplu nu știm”.

O serie de obiecte au fost găsite pe o masă de marmură din cameră – sticlărie, ulcioare din bronz și ceramică – poate aduse în camera în care cei doi se ascunseseră sperând să aștepte erupția.

Contrastul dintre stăpâni și sclavi

Dar de un interes deosebit sunt obiectele pe care le țineau victimele. Bărbatul mai tânăr avea niște chei, în timp ce femeia mai în vârstă a fost găsită cu monede și bijuterii din aur și argint.

Acestea sunt păstrate în seiful din Pompei, alături de alte descoperiri neprețuite ale orașului, și am avut ocazia să le vedem împreună cu arheologul dr. Alessandro Russo.

Monedele de aur încă strălucesc ca și cum ar fi noi, iar el ne arată cercei delicați din aur și perle naturale, coliere cu pandantive și pietre semiprețioase gravate complicat.

„Când găsim acest tip de obiecte, distanța dintre timpurile antice și cele moderne dispare”, spune dr. Russo, ”și putem atinge o mică parte din viața acestor oameni care au murit în timpul erupției”.

Dr. Sophie Hay descrie complexul de băi private ca fiind o descoperire unică într-un secol, care aruncă și mai multă lumină asupra unei laturi întunecate a vieții romane.

Chiar în spatele camerei calde se află o cameră a boilerului. O conductă aducea apa de pe stradă – o parte din ea era dirijată în piscina rece – iar restul era încălzit într-un cazan de plumb destinat camerei calde. Supapele care reglau debitul par atât de moderne, de parcă le-ai putea porni și opri chiar și astăzi.

Cu un cuptor așezat dedesubt, condițiile din această cameră ar fi fost insuportabil de fierbinți pentru sclavii care trebuiau să mențină în funcțiune întregul sistem.

„Cel mai puternic lucru care reiese din aceste săpături este contrastul puternic dintre viața sclavilor și cea a celor foarte, foarte bogați. Și aici îl vedem”, spune dr. Sophie Hay.

„Diferența dintre viața somptuoasă a băii, în comparație cu camera cuptorului, unde sclavii ar fi alimentat focul muncind toată ziua.

„Un perete este tot ceea ce despărțea două lumi diferite”.

Săpăturile sunt în ultimele săptămâni – dar noi descoperiri continuă să iasă la iveală din cenușă. Un număr limitat de vizitatori au voie să viziteze săpăturile în timp ce acestea sunt în curs de desfășurare, dar în cele din urmă acestea vor fi complet deschise publicului.

„Fiecare zi aici este o surpriză”, spune Dr. Anna Onesti, directorul săpăturilor.

„Uneori, dimineața vin la muncă cu gândul că este o zi de lucru normală – și apoi descopăr că am găsit ceva exceptional”.

„Este un moment magic pentru viața orașului Pompei, iar această lucrare de excavare ne oferă posibilitatea de a împărtăși acest lucru cu publicul”, a încheiat Dr. Anna Onesti.

 

 

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

3 comentarii

  1. nu e pompei, e pompeii – cu 2 i

    • „face sens” asa:
      Al cui oras? orașul Pompei (Pompa la cazul genitiv)
      Exemplu: „Mihai Viteazul a intrat in Alba Iulia cu mare pompa”…
      De-aia le si zice asa, fin’ca locuitorii din Pompeii erau foarte bogati 🤔 si isi permiteau luxuri.

    • de uichend

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.