O echipă de experţi a dezvoltat un instrument care poate prognoza următorii cinci ani de declin cognitiv pentru pacienţii care prezintă semne timpurii ale bolii Alzheimer

O echipă de experţi a dezvoltat un instrument care poate prognoza următorii cinci ani de declin cognitiv pentru pacienţii care prezintă semne timpurii ale bolii Alzheimer, transmite News.ro.

Evoluţia demenţei poate varia de la o persoană la alta, dar cercetătorii au reuşit să schiţeze un model predictiv bazat pe studierea unor pacienţi în mediul real.

Noul instrument încearcă să estimeze cât de repede vor suferi de declin cognitiv persoanele cu boala Alzheimer în stadiu incipient.

”Oamenii vor să ştie la ce să se aştepte de la boală, astfel încât sunt necesare urgent modele de predicţie mai bune”, explică medicul-cercetător Pieter van der Veere de la Universitatea Amsterdam din Ţările de Jos, într-un comunicat.

Echipa a studiat 961 de pacienţi, cu o vârstă medie de 65 de ani, 651 cu demenţă uşoară şi 310 cu tulburări cognitive uşoare. Fiecare pacient avea, de asemenea, plăci beta amiloide, depozite de proteine în creier care sunt caracteristice bolii Alzheimer, cea mai frecventă formă de demenţă.

Ei au analizat cu atenţie scanările RMN şi biomarkerii colectaţi din lichidul cefalorahidian al acestora. De asemenea, au luat în considerare vârsta şi sexul fiecărui pacient, istoricul medical şi scorurile testelor cognitive de-a lungul timpului.

Un scor la test de peste 25 a indicat absenţa demenţei; între 21 şi 24 a indicat demenţă uşoară; între 10 şi 20 a indicat demenţă moderată; iar orice scor sub 10 a fost considerat demenţă severă.

Scorurile testelor au arătat că, în medie, pacienţii cu insuficienţă cognitivă uşoară au început cu un scor de 26,4, scăzând la 21 după cinci ani, în timp ce pacienţii cu demenţă uşoară au scăzut de la 22,4 la 7,8 în cinci ani, o progresie mult mai rapidă.

Cercetătorii au putut, de asemenea, să modeleze efectele medicaţiei.

„În viitor, acest lucru va deveni şi mai important dacă vom putea trata boala Alzheimer”, spune neurologul Wiesje van der Flier de la Universitatea din Amsterdam.

Acesta poate fi un punct de plecare pentru conversaţiile dintre medic, pacient şi familie cu privire la avantajele şi dezavantajele tratamentelor, astfel încât să poată ajunge împreună la o decizie adecvată, a precizat medicul.

Conform modelelor, un pacient cu insuficienţă cognitivă uşoară şi un scor de bază al testelor cognitive de 28 ar putea ajunge la deficienţă moderată după şase ani. Prin administrarea de medicamente care reduc rata de declin cu 30 %, atingerea punctului de afectare moderată ar dura 8,6 ani.

Pentru un pacient cu demenţă uşoară şi un scor iniţial de 21, atingerea unei deficienţe moderate ar dura 2,3 ani sau 3,3 ani în cazul încetinirii cu medicamente.

Scorurile reale pot varia destul de mult: doar jumătate dintre pacienţii cu insuficienţă cognitivă au avut scoruri la mai puţin de două puncte de predicţie, iar jumătate dintre pacienţii cu demenţă au fost la mai puţin de trei puncte. Acest lucru sugerează că, deşi modelele pot ajuta la informarea pacienţilor cu privire la declinul cognitiv, un pronostic poate fi dificil de obţinut.

Cu toate acestea, rezultatele sunt promiţătoare. Prin includerea unui număr cât mai mare de parametri, modelul poate produce un rezultat personalizat care poate oferi pacienţilor o idee mai clară cu privire la ceea ce trebuie să se aştepte pe măsură ce boala progresează.

Oamenii de ştiinţă speră că vor putea rafina cercetarea pentru a produce modele de predicţie mai bune în viitor.

„Înţelegem că persoanele cu probleme cognitive şi familiile care îi îngrijesc sunt cei mai interesaţi de lucruri concrete, de exemplu, cât timp pot conduce o maşină sau cât timp pot continua cu activităţile zilnice” spune Van der Veere.

În viitor, cercetătorii speră că modelele vor ajuta la realizarea unor predicţii eficiente ce privesc preocupările asupra calităţii vieţii şi funcţionării zilnice a pacienţilor.