O explozie a deteriorat canalul care alimentează centralele electrice din Kosovo, iar Priştina acuză Serbia de „atac terorist”

Tensiunea dintre Kosovo și Serbia se intensifică pe măsură ce alegerile legislative din februarie se apropie, într-un climat marcat de o escaladare a incidentelor în nordul țării. În urmă cu mai puțin de o lună, premierul Albin Kurti a avertizat într-o întâlnire cu „El Mundo” despre posibile tentative de destabilizare înainte de alegeri, care, potrivit sondajelor, i-ar favoriza partidul, Vetëvendosje. Vineri seara, o explozie în Zubin Potok a deteriorat un canal cheie de apă pentru furnizarea și producția de energie, crescând și mai mult tensiunile. Guvernul kosovar a numit atacul drept „act criminal și terorist” și a învinuit în mod direct Serbia, în timp ce Belgradul a respins categoric acuzațiile, potrivit Rador Radio România.

Explozia, care a avut loc în apropierea orașului Zubin Potok, a deteriorat un canal care furnizează apă la două centrale electrice pe cărbune responsabile de generarea celei mai mari părţi a energiei electrice din Kosovo. În plus, canalul furnizează apă potabilă pentru sute de mii de oameni din nordul țării. Instalațiile sunt administrate de Kosovo Energy Corporation (KEK), principalul furnizor de energie al țării balcanice.

Presa locală a difuzat imagini care arată o parte a canalului distrusă, cu scurgeri de apă și o prezență notabilă a poliției în zonă. Faruk Mujka, directorul companiei de apă Ibar-Lepenci, a declarat pentru portalul de știri Kallxo că un dispozitiv exploziv a deteriorat peretele unui pod prin care trec conductele de apă care alimentează centralele electrice.

Într-un discurs televizat la scurt timp după atac, Albin Kurti a denunţat incidentul drept „cel mai grav atac împotriva infrastructurii critice de la sfârşitul războiului” şi a indicat „bande organizate conduse de Serbia”. „Acesta este un atac criminal și terorist cu scopul de a ne distruge infrastructura critică”, a spus el.

Guvernul de la Pristina a emis ulterior un comunicat în care reiterează aceste acuzații și sugerează că atacul a fost „orchestrat de statul sârb”.

Ca răspuns la atac, forțele speciale ale poliției din Kosovo au efectuat o operațiune în care au arestat opt persoane, inclusiv mai mulți cetățeni sârbi și pe jurnalistul Duan Milanovi, proprietarul publicaţiei digitale „Kosovo Online”. În timpul raziei, autoritățile au confiscat arme, uniforme militare și explozibili.

Ministrul de Interne, Xhelal Svecla, a confirmat arestarea lui Milanovi, declarând că acesta a fost reţinut pentru presupusa implicare în activități ilegale și nu pentru activitatea sa jurnalistică. „Vă garantez că niciun cetățean nevinovat nu va fi supus acțiunilor poliției”, a declarat el. Cu toate acestea, guvernul sârb a numit arestarea sa un atac asupra jurnaliştilor sârbi şi a acuzat Priştina că o foloseşte ca instrument de intimidare a comunităţii sârbe din Kosovo.

Președintele sârb, Aleksandar Vucic, a respins categoric declarațiile lui Kurti, numindu-le „iresponsabile și neîntemeiate”. Potrivit lui Vucic, acuzațiile urmăresc să „păteze reputația Serbiei” și să destabilizeze regiunea. În plus, Serbia a cerut o anchetă internațională independentă pentru a clarifica faptele.

Ministrul sârb de Externe, Marko Djuric, a afirmat într-un comunicat că „acțiuni distructive ca acestea amenință stabilitatea fragilă pe care ne străduim să o menținem”. La rândul său, principalul partid politic sârb din Kosovo, Lista Sârbă, a condamnat atacul și a cerut o anchetă pentru a-i identifica pe cei vinovaţi.

Comunitatea internațională a condamnat rapid incidentul, subliniind momentul sensibil în regiune. Ambasada SUA din Priştina a numit incidentul un „atac criminal împotriva infrastructurii critice” și și-a oferit sprijinul pentru identificarea și urmărirea penală a celor responsabili.

De asemenea, șeful politicii externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, și-a exprimat „condamnarea fermă” și a subliniat necesitatea unei anchete amănunțite. Misiunea NATO de menținere a păcii în Kosovo (KFOR) și-a sporit prezența în zona afectată și s-a oferit să acorde sprijin logistic și tehnic pentru reparații. Potrivit surselor consultate, unitățile KFOR rămân în alertă maximă în cazul unor posibile tulburări sau al unor noi atacuri împotriva infrastructurii critice.

Premierul albanez Edi Rama a numit explozia „un act grav de sabotaj care pune în pericol stabilitatea regiunii” și a cerut ca cei responsabili să fie aduși în fața justiției.

Acest nou episod are loc într-un context de tensiune crescândă în nordul Kosovo, unde populația sârbă, care nu recunoaște independența proclamată în 2008, menține legături strânse cu Belgradul. Dificultățile în normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia, în ciuda eforturilor internaționale conduse de Bruxelles și Washington, sunt agravate de nerespectarea reciprocă a acordurilor recente, cum ar fi crearea Asociației Municipalităților Sârbe din Kosovo.

Cu câteva zile înainte de explozie, au fost raportate atacuri cu grenade împotriva unei secții de poliție și a unei clădiri municipale din aceeași regiune, ceea ce a determinat autoritățile kosovare să sporească măsurile de securitate.

În pofida avariilor aduse canalului, autoritățile kosovare au garantat alimentarea cu energie electrică datorită sistemelor de răcire de urgență, potrivit ministrului Economiei, Artane Rizvanolli. Lucrările de reparație sunt în plină desfășurare, deși restaurarea completă este de așteptat să dureze.

Independența provinciei Kosovo, cu majoritate albaneză, a fost declarată în 2008, la aproape un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva dominației sârbe. Cu toate acestea, tensiunile nu au scăzut niciodată, mai ales în nord, unde minoritatea sârbă continuă să considere Belgradul capitala sa.

Sursa: EL MUNDO / Rador Radio România / Traducerea: Rodezia Costea