O familie de români susține că s-a întors din Suedia din cauza unei cărți / ”Copiii căpșunarilor” l-ar fi determinat pe fiul lor să amenințe că se sinucide dacă nu revine în România exasperat de bullyingul colegilor de școală 

O carte apărută în urmă cu doi ani în Suedia, intitulată Copiii căpșunarilor, provoacă dezbateri intense, după ce o familie de români susține că a fost nevoită să revină în țară deoarce băiatul lor ar fi refuzat să mai meargă la școală din cauza bullying-ului și ar fi amenințat că se sinucide dacă nu se întoarce în România, se arată într-o serie de reportaje publicate de Prima TV și Libertatea.ro

Cartea ”Copii căpsușarilor”, scrisă de Sara Olausson, s-a bucurat de succes în Suedia, și prezintă viața grea a acestor copii, care au nume românești, iar părinții lor sunt prezentați drept cerșetori care pretind că au plecat la cules de căpșuni. În 2019, “Copiii căpșunarilor” a fost nominalizată la categoria de cea mai bună carte pentru copii în Suedia.

Potrivit Libertatea.ro, Ștefania Stătescu afirmă că familia a revenit în țară pe data de 17 ianuarie din cauză că fiul lor le-ar fi spus că se simte ”ca ultimul om” după ce a citit cartea” și i-ar fi mărturisit că nu vrea să mai meargă la școală în Suedia.

„Mario vrea să fie polițist, dar în România, nu în Suedia. Simte că românii sunt jigniți, sunt considerați niște cerșetori. Am ajuns pentru politică să ne nenorocim copiii (…) în carte noi suntem hoți, trăim în cocioabe fără geamuri, avem copii subnutriți, care merg în picioarele goale”, mai spune mama băiatului, citată de Libertatea.ro

• Vezi declarațiile Șefaniei Stănescu și a fiului ei, Mario, într-un reportaj publicat de Prima TV, despre cum ar fi fost tratați după ce colegii de școală din Suedia au citit cartea ”Copiii căpșunarilor”

• Cartea. În cartea de 125 de pagini, însoțită de ilustrații, realitatea este văzută prin ochii Mariei, o fetiță care trăiește alături de frate și părinți într-un sat sărăcăcios din România. Cei patru împart o căsuță cu o singură cameră. Părinții nu reușesc să-și găsească un loc de muncă. Iar după o nouă vară secetoasă și accidentarea unui copil, decid să le spună celor mici că trebuie să plece la cules de căpșuni în Suedia. Doar că iarna nu cresc căpșuni în Suedia. De fapt, părinții cerșesc la colțul unei străzi străine și reci, iar adevărul ajunge și la urechile copiilor. „Cartea are un sfârșit fericit pentru personajele principale, dar poți oare să nu te întrebi ce s-a ales de ceilalți copii din sat, ori de părinții lor”, își încheie recenzia din Expressen Kultur, Hanna Hoglund.

În decembrie, profesorii de limbă maternă din orășelul Södertälje, situat la doar 30 de kilometri de Stockholm, au primit de la Skolverket (Agenția Națională pentru Educație) o cutie plină cu cărți „Copiii căpșunarilor”. Așa a ajuns un volum și în mâinile lui Mario, băiatul în vârstă de 14 ani, care învață de doi ani într-o școală din Södertälje, mai scrie Libertatea.

Deși în carte nu se menționează că locuința sărăcăcioasă în care trăiesc Maria și Gabriel este în România, pe site-ul editurii Rabén & Sjögren, care a publicat „Copiii căpșunarilor”, scrie că acțiunea se desfășoară în România.

În interviurile publicate de presa suedeză, autoarea a recunoscut că documentarea pentru cartea ei de ficțiune a implicat patru călătorii în niște sate sărace din România. Autoarea, citată de Libertatea, spune că a greșit când a dat nume românești personajelor: Maria, Gabriel, Natalia, Izabela, Florin, Simona, Sorin, Iulia, Aurelia ori familia Ionescu.

„Mă sperie ura. În carte nu se menționează din ce țară provin copiii. Dar numele sunt într-adevăr românești. Mi-aș fi dorit să le dau nume care nu există în realitate. Dacă știam că asta ar putea să se întâmple, aș fi dat nume inventate personajelor”, mărturisește autoarea.

Autoarea spune că a pornit în explorarea vieții copiilor săraci ai României după ce a auzit expresia „copii ai căpșunarilor” de la prietena ei, Arina Stoenescu, care locuiește din 1987 în Suedia. Despre teama unor mame că orice elev român din Suedia va fi numit „cerșetor” din cauza acestei cărți, Arina crede că „mai mult pierzi, dacă te simți ofensat că ești inclus într-un grup sau altul. Asta implică că tu ai o prejudecată față de grupul în care alții te includ”.

Citește integral pe Libertatea.ro